De la specialiști

Cum și unde putem recicla electronicele și electrocasnicele pe care vrem să le schimbăm

Pentru oricare dintre noi, electronicele și electrocasnicele reprezintă niște lucruri esențiale pentru viața de zi cu zi. Dar ce faci cu aceste echipamente când vrei să le schimbi cu unele noi? Soluția ar fi să le predai pentru colectare și reciclare, nu le arunci la gunoi alături de resturi menajere sau să le păstrezi ani de zile în casă.

Cum procedezi și ce soluții ai pentru reciclarea frigiderului care s-a stricat și nu mai poate fi reparat, a bateriilor consumate sau a laptopului care a crăpat? Și de ce nu e bine să depozitezi deșeurile de echipamente electronice și electrocasnice (DEEE) după ce nu le mai folosești? Am discutat despre toate acestea cu Roxana Puia, director de marketing Asociația Environ, care colaborează cu producătorii de aparate pentru programele de reciclare.

Românii nu vor să recicleze electronicele și electrocasnicele

În 2019, un român deținea în medie 91 de kilograme de echipamente electrice și electronice. Când vorbim de echipamente electrice și electronice ne referim la orice dispozitiv care funcționează pe bază de curent electric sau pe baterii. Vorbim despre periuța de dinți electrică, uscător de păr, smartwatch, jucării, toaster, cafetieră, dar și de echipamentele mari pe care le știm cu toții: televizor, frigider, mașină de spălat.

Din aceste 91 de kilograme, puțin peste 7 kilograme de echipamente per persoană sunt păstrate în casă chiar dacă nu sunt folosite sau dacă nu sunt funcționale, iar un procent de 8,3 kilograme/persoană sunt scoase apoi din casă ca deșeuri de echipamente electrice și electronice. Din acestea din urmă, 2,8 kilograme sunt donate sau vândute și doar 3 kilograme sunt debarasate în mod corespunzător, adică sunt predate pentru colectare și reciclare.

„Românii au acest specific de a se despărți foarte greu de echipamentele lor electrice, spre deosebire de alți europeni. Probabil pentru că suntem încă tributari ai unui sistem vechi, când nu ne erau la îndemână. Există și un atașament față de aceste deșeuri, pe de o parte. Pe de altă parte există și un grad mare de reutilizare a acestora în România, o piață second hand, unde ele sunt vândute pentru părțile componente sau sunt donate pentru a putea fi folosite de altcineva. Cumva, durata de viață a unui astfel de produs în România depășește cu mult durata de viață pe care o are la nivel european”, zice Roxana Puia.

Lucrul ăsta ne plasează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește obiceiul de reciclare a echipamentelor electrice și electronice. România a atins un procent de 30% din ținta de colectare și de reciclare a deșeurilor electrice, cu mult sub de obiectivul de 45%. Iar din 2021, ținta la nivel european a crescut la 65%.

„Noi, în cadrul campaniilor de colectare, încă scoatem din casele oamenilor televizoare din acelea din lemn sau mașini de spălat care nici măcar nu sunt electrice. Mai e și acest obicei: convingerea că valorează ceva și nu merită să fie date gratuit”, mai zice Roxana.

De ce să nu păstrezi electronicele și electrocasnicele vechi

În acest context, trebuie să înțelegi de ce e bine să duci la reciclat echipamentele vechi. Pentru că prin simpla lor scoatere din uz și prin depozitare tu nu reciclezi, ci doar colectezi selectiv. Reciclarea e un proces, o operațiune tehnică. „Totul se întâmplă în cadrul unei fabrici. E mai fancy să zici că reciclezi. Dar noi ca indivizi nu reciclăm”, explică Roxana.

Electronicele și electrocasnicele pe care nu le mai folosești au în componență substanțe periculoase cum ar fi sticlă, aluminiu, plastic, metale feroase și neferoase, mai ales în cazul televizoarelor și echipamentelor frigorifice. Dar au și părți utile care pot fi refolosite, care se numesc fracții. De exemplu, poți să găsești grame de argint, de aur, de cupru și de platină în în plăcile de bază, în echipamentele IT, în telefoane, în laptop-uri și în tablete.

Astfel, reciclarea lor are două componente. Întâi, contează ca manipularea și gestionarea în mod corespunzător a deșeurilor să fie făcută în așa măsură încât substanțele periculoase pe care le conțin să fie neutralizate și să nu polueze mediul înconjurător. Apoi, fracțiile care pot fi recuperate să fie colectate, valorificate și folosite la fabricarea altor produse.

Până și micuțele baterii au impact mare asupra mediului dacă nu ajung să fie reciclate corespunzător. În niciun caz nu trebuie aruncate la gunoi pentru că au în componență mercur, litiu și plumb. Totodată, dacă vezi pe un echipament electronic sau electrocasnic semnul cu pubelă tăiată trebuie să știi că e interzisă aruncarea lor la grămadă cu deșeurile municipale. Ele sunt deșeuri cu potențial periculos și trebuie tratate în regim special.

Reciclare echipamente electronice și electrocasnice: ce opțiuni ai

1.Colectare și reciclare echipamente mari

Ca echipamentele tale vechi să ajungă la reciclat, trebuie să știi că ai mai multe soluții la îndemână, una chiar garantată de lege: un serviciu pentru care nu trebuie să plătești nimic, ci pe care poți să îl soliciți și să știi că există.

„Dacă vorbim de echipamentele mari, cum ar fi mașina de spălat sau de frigider, adică cele care se livrează la domiciliu, trebuie să știi că ai dreptul prin lege să soliciți comerciantului de la care ai luat noul echipament ca în momentul livrării acasă să ți se ridice în mod gratuit produsul vechi. Se numește schimb 1:1. Așadar, dacă ți-ai luat un frigider, trebuie să știi că ai acest drept de a-i cere comerciantului să-ți ridice în mod gratuit deșeul echivalent de acasă”, explică Roxana.

2.Colectare și reciclare echipamente mici

Pentru echipamentele mai mici, de genul unui televizor, poți să mergi la un retailer specializat, cum ar fi Flanco, sau la o galerie dintr-un centru comercial, să le soliciți să îți preia gratuit deșeurile de mici dimensiuni, fără să îți impună să cumperi ceva la schimb.

3.Colectare și reciclare: ajutor de la comercianți

Tot în aceste centre comerciale și în majoritatea punctelor de vânzare ar trebui să existe niște cutii speciale, în zona caselor de marcat sau la intrare, unde poți lăsa echipamentele cu latura de maxim 50 centimetri. Aici vorbim de laptop-uri sau echipamente de înfrumusețare.

4.Colectarea și reciclarea echipamentelor electrice și electronice prin campanii

Dar există și alternative, cum ar fi campaniile periodice pentru ridicarea deșeurilor de la domiciliu în parteneriat cu primăriile. Asociația Environ, de exemplu, face astfel de campanii cam șase luni pe an. Campania lor se numește „România reciclează”. Practic, reprezentații Environ merg și ridică gratuit deșeurile de la domiciliu, în funcție de solicitări.

„Iar o altă variantă ar fi punctele de colectare pe care le-am organizat în parteneriat cu distribuitorii. Ele sunt integrate în aplicația și site-ul „Unde reciclăm”. Mai oferim și varianta de a ne contacta direct. Fie la numărul 031 827 0000, fie pe e-mail: logistica@environ.ro. Venim noi și preluăm deșeurile direct de acasă, în mod gratuit”, ține să spună Roxana Puia.

Care e procesul tehnic de reciclare pentru electrocasnice și electronice 

Odată deșeurile colectate, de către un colector autorizat, ele sunt duse către fabricile de reciclare. Aici, deșeurile sunt triate, existând instalații speciale pentru fiecare tip de deșeu. „Televizoarele merg pe o anumită linie unde sunt dezasamblate. Este scos ecranul, este aspirată pulberea luminoforă, este scos tubul. În funcție de deșeu, fiecare merge pe o anumită instalație. E un proces care combină munca fizică, mecanică, cu cea automată. Substanțele poluante sunt neutralizate, aspirate și preluate. Mai apoi, în funcție de fracțiile care rezultă, ele sunt topite, mărunțite și vândute către producătorii care le pot recupera și refolosi pentru alte produse”, detaliază Roxana.

În final, trebuie să știi că reușita colectării și reciclării deșeurilor de echipamente electronice și electrocasnice nu depinde doar de tine sau de o asociație precum Environ, ci e nevoie de un efort colectiv și de o mai mare atenție și din partea celor care vând echipamente noi.

„Soluția pe care o promovăm este această colaborare integrată. Pentru că nu doar un actor poate să facă minuni în domeniul ăsta. Ar trebui o colaborare din partea Ministerului Mediului, apoi din partea fiecărei primării, pe urmă operatorii de salubritate, cu organizații ale producătorilor, cu producătorii. E nevoie de un demers comun din toate părțile. E nevoie de o educație nu doar a populației, ci și a producătorilor și companiilor”, încheie Roxana.

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
icon

Din espressor în vitrină: cum au fost folosite capsulele de cafea pentru două...