LIFE

Expozantele DIPLOMA 2021 schimbă lumea designului și arhitecturii de interior proiect cu proiect

    O nouă generație de designeri și arhitecți de interior își prezintă proiectele la DIPLOMA 2021 și vin cu propuneri surprinzătoare, idei îndrăznețe și multă energie. Am vorbit cu cele patru expozante de anul acesta și am aflat cum văd ele viitorul designului de interior în România.

    Festivalul Diploma este un eveniment prin care lucrările de diplomă ale absolvenților de facultăți creative și vocaționale sunt aduse în atenția unui public cât mai larg. Anul acesta, lucrările vor fi expuse Combinatul Fondului Plastic din București în perioada 8-17 octombrie.

    Te-ai gândit vreodată la posibilitatea unui muzeu al combinelor agricole? Dar la un complex ecoturistic sustenabil? Poate că nici perspectiva restaurării unei case construite la 1850 și reinterpretării ei ca spațiu dedicat dansului nu ți-a trecut prin minte. Sau cât de important este un model de proiectare bazat pe incluziune pentru o școală. Dar ele, cele patru expozante de la categoria arhitectură de interior și design ambiental la DIPLOMA 2021, au făcut-o și au detaliat procesul care a stat la baza conceptelor lor mai jos.

    Miruna Lup și complexul ecoturistic off-grid „Forest Soul”

    complex ecoturistic off grid
    Proiectul „Forest Soul – Complex Ecoturistic Off-Grid” realizat de arhitecta Miruna Patricia Lup

    Miruna Lup a încheiat masterul la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” cu o lucrare de disertație care propune un complex ecoturistic off-grid. A construit conceptul în jurul relației dintre om și natură, cu gândul la o formă sustenabilă de turism care să lege comunitățile locale din zona rurală cu turiștii.

    Iar faptul că proiectul ei a fost selectat la DIPLOMA 2021 îi aduce speranța că-l va vedea transpus în realitate. „Poate o dorință mai mult decât o așteptare ar fi ca proiectul meu să devină sursă de inspirație. În primul rând, colegilor din anii mai mici să nu le fie frică să iasă din zona de confort și să abordeze tematici mai puțin obișnuite sau să își aleagă proiecte din mediul rural”, spune ea.

    diploma 2021
    Festivalul DIPLOMA 2021 este prezentat de UniCredit Bank și organizat de The Institute

    Și speră ca vizibilitatea pe care i-o aduce festivalul să o pună față în față cu oamenii potriviți, astfel încât proiectul ei „să devină un prim pas spre conștientizarea comunității legat de nevoia abordării sustenabilității atât în design și arhitectură, cât și în domenii precum turismul”. Iar situația ideală ar fi să fie descoperit de antreprenori și investitori care să implementeze ideile ei. „Visul oricărui arhitect sau designer este să își vadă proiectul realizat”, explică Miruna.

    Pentru asta, DIPLOMA 2021 îi oferă mediul perfect pentru expunere. „Pentru designerii emergenți, cred că este un prim pas spre «realitate», o referință pentru intrarea pe piața muncii și, nu în ultimul rând, oportunitatea de a te face remarcat prin ideile și stilul propriu de oameni obișnuiți sau specialiști care rezonează cu tine”, dezvoltă ea.

    „«Acasă» sunt persoanele care locuiesc acolo”

    miruna lup proiect cismigiu hotel
    Randare – concept de amenajare a unei camere de hotel realizat de Miruna Lup

    Ceea ce o definește ca arhitect este atenția la relația om-spațiu – consideră că datoria ei este să transforme interiorul într-un habitat. „«Acasă» sunt persoanele care locuiesc acolo, e atmosfera creată, stilul de viață indus și personalitatea dată spațiului interior, pentru că «acasă» e refugiul fiecăruia dintre noi, e locul unde ne întoarcem pentru a ne reîncărca, nu doar bateriile, ci și sufletul”, explică Miruna.

    Faptul că în ultimii ani a observat o creștere a cererii de servicii de proiectare și design interior îi dă de înțeles că românii încep să vadă importanța acestui tip de serviciu, ceea ce nu poate decât să o bucure. „Cred că în următorii ani acest domeniu va evolua și va deveni din ce în ce mai căutat. Deoarece, deși la noi în țară există în continuare proiecte de extindere a orașelor și localităților din mediul rural, există alte țări unde spațiul în care putem construi devine tot mai limitat, dacă nu inexistent, deci trebuie să găsim soluții sustenabile pentru această problemă”, atenționează Miruna.

    Dar asta nu o descurajează, pentru că e de părere că provocările fac parte din procesul creativ. „Satisfacția este mult mai mare atunci când depășești obstacolele și provocările, decât atunci când totul decurge conform planului. Până la urmă, dacă ceea ce facem ar fi atât de simplu și ușor, oamenii nu ar mai avea nevoie de noi, arhitecții și designerii, să rezolvăm aceste probleme”, concluzionează ea.

    Andreea-Cristina Petroiu și Muzeul Combinelor Agricole

    Andreea - -Cristina-Petroiu - Muzeul-combinelor-agricole-foto-6
    Proiectul „Muzeul Combinelor Agricole” expus la DIPLOMA 2021 de Andreea-Cristina Petroiu

    „Muzeul combinelor agricole”, proiectul de disertație al Andreei Cristina Petroiu, vine cu o perspectivă neașteptată asupra unei clădiri din București folosită ca hală de turnătorie în anii 1920. Astăzi e doar o fabrică părăsită, însă arhitecta propune refolosirea ei ca muzeu. „Trăim într-un secol în continuă schimbare și adaptare la nou. Această evoluție rapidă nu ocolește clădirile industriale de care țara dispune, având o diversitate impresionantă. Riscăm să pierdem o bucată din istoria tehnologică și eu am ales să trag un semnal de alarmă. Am ales funcțiunea de muzeu din dorința de a salva memoria trecutului și de a o transmite generației viitoare”, spune ea.

    Nu i-a fost ușor să convingă comisia de profesori că proiectul ei poate fi realizat, însă asta nu a făcut-o să renunțe la idee. „Din această experiență am învățat să-mi susțin ideile până la capăt și să nu renunț la imaginea finală pe care mi-o doream”, explică Andreea, care susține că, până la urmă, orice proiect vine cu propriile provocări.

    „Crește importanța confortului și descoperim problemele spațiilor în care ne desfășurăm activitățile”

    proiect muzeul cominelor agricole
    Proiectul „Muzeul Combinelor Agricole” expus la DIPLOMA 2021 de Andreea-Cristina Petroiu

    Andreea e optimistă cu privire la viitorul designului de interior la noi în țară. „De câțiva ani, românii au început să înțeleagă importanța designului de interior”, observă ea. Iar previziunea ei este că vor începe să o recunoască din ce în ce mai mult, odată ce înțeleg că „o poză de pe Pinterest sau o părere neavizată pe un grup de Facebook nu îi ajută la implementare și chiar că se pot face economii majore de timp și bani cu ajutorul specialiștilor”, explică.

    Pandemia a pus lucrurile în perspectivă, i se pare. „Având în vedere perioada grea prin care trecem și faptul că ne petrecem majoritatea timpului în casă, crește importanța confortului și descoperim problemele spațiilor în care ne desfășurăm activitățile împreună cu nevoile prezentului”, consideră Andreea.

    Oana Bălan și „Cronica unui dans de Cameră”

    cronica unui dans de camera oana georgiana balan
    „Cronica unui dans de Cameră” – proiect expus la DIPLOMA 2021 de Oana Georgiana Bălan

    Oana Georgiana Bălan e de părere că arhitectura ar trebui privită ca un întreg, iar în ultimii ani de studiu a dezvoltat o atenție deosebită asupra mișcării în arhitectură. Ceea ce s-a tradus într-un proiect de disertație la baza căruia se află dansul. „Cronica unui dans de cameră” propune restaurarea și reabilitarea imobilelor Casa Cesianu și Teatrul Tănase de pe Calea Victoriei din București.

    După o conversație cu unul dintre pionierii dansului contemporan românesc – Adina Cezar, prima balerină la festivalul Champs Elysees din Paris și fondatoare a grupului de dans „Contemp” -, Oanei i-a fost clară necesitatea unui loc în care dansul să primeze, dedicat mișcării și artei coregrafice. „Dacă mișcarea este cea care aduce mai aproape arhitectura de om și viceversa, atunci analiza mai atentă asupra acestei interacțiuni spațiu-corp (și implicit a dansului) a devenit pentru mine cea mai importantă provocare”, explică ea.

    Deciziile pe care le-a luat în conceperea proiectului au avut ca scop transpunerea unei idei abstracte – dansul – într-o circumstanță reală – arhitectura, spune ea. „Omul reușește să cunoască complet arhitectura numai în momentul în care aceasta din urmă îl primește înăuntru, îl lasă să îi cunoască fiecare «cameră» (cu sensul de spațiu interior), fiecare străpungere prin care primește lumina și se întâlnește cu exteriorul și fiecare material și textură”, detaliază.

    „Profesia noastră are rolul de a educa și oferi soluții care să îmbunătățească nu doar esteticul sau vizualul, ci mai ales calitatea vieții”.

    Oana nu vorbește numai din perspectiva unei proaspăt absolvente de master a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, ci și din perspectiva unei arhitecte cu experiență în lumea reală. Și-a deschis propriul birou de arhitectură și design de interior, BOA Studio, iar în urma colaborărilor pe care le-a avut până acum a tras concluzia că rămâne loc de mai bine în ceea ce privește designul de interior în România. „România este încă o piață de dezvoltare, este o piață tânără, atât în domeniul designului, cât și în cel al arhitecturii de interior”, explică arhitecta.

    Pentru anii următori, previziunea ei este că arhitectura de interior va fi din ce în ce mai apreciată. „Ca orice punct de plecare, arhitectura de interior este doar într-o mică măsură înțeleasă astăzi, însă uitându-mă în jurul meu, observ cu încântare și bucurie cum oamenii își doresc să o cunoască și să o introducă în rutina lor de zi cu zi”, spune Oana.

    În prezent, lucrează la o mai bună integrare a mișcării și existenței omului în arhitectura unui spațiu. „Îndreptându-mi atenția asupra lui și, totodată, asupra corpului uman, spațiul interior pare că ne invită să îl modelăm, să ne articulăm cu grijă fiecare mișcare, zilnic, și să îl conturăm prin intermediul lor. Cred, în continuare, că interiorul trebuie să fie atins, ascultat, privit și, nu în ultimul rând, sculptat”, conchide ea.

    Irina Gavrilă și un model pentru tipologia școlilor incluzive

    model pentru tipologia scolilor incluzive
    Model pentru Tipologia Școlilor Incluzive, proiect expus la DIPLOMA 2021 de Irina Gavrilă

    „Model pentru Tipologia Școlilor Incluzive” este proiectul de disertație la care arhitecta Irina Gavrilă a lucrat pentru absolvirea Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”. Cea mai mare provocare pentru propunerea ei a fost să convingă publicul de plauzibilitatea unui astfel de program. „Baza întregului proiect este, de fapt, un bagaj extraordinar de mare de informații și de cercetări de specialitate care trebuie livrat într-un interval deosebit de scurt de timp”, spune ea. Însă și-a argumentat alegerea prin cercetări de specialitate și a reușit astfel să demonstreze fezabilitatea soluțiilor pe care le-a propus în proiect.

    Soluții pe care le-a gândit combinând trei domenii pe care le consideră „incontestabil necesare”: arhitectură, pedagogie și medicină. Și e de părere că fără ultimele două, arhitectura nu ar fi putut îndeplini singură scopul proiectului. „Singular, arhitectura de interior cuantifică principiile teoretice ale incluziunii în pedagogie și le armonizează în spațiul fizic, ținând cont de aspectele medicale non-negociabile”, explică Irina.

    „Un efort cumulat al minților deosebite din domeniu poate duce la ceva extraordinar”

    Previziunea ei este că acest domeniu se va populariza în anii ce urmează, însă și-ar dori să poată schimba ceva. Nu numai atitudinea utilizatorilor care nu apreciază designul la adevărata sa valoare și consideră că pot face totul singuri, ci și atitudinea colegilor ei de breaslă, care își concentrează eforturile în birouri individuale ceea ce, consideră ea, ar putea fi o greșeală.

    „Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă am recunoaște și am vocaliza nevoia de a colabora și de a fi ajutat… cum s-ar modela cotidianul? Știu că este loc pentru toată lumea, dar în același timp știu și că un efort cumulat al minților deosebite din domeniu poate duce la ceva extraordinar, cu o relevanță incontestabilă în îmbunătățirea calității vieții pe termen lung”, spune arhitecta.

    Foto principală: imagine din proiectul Irinei Gavrilă

    Subscribe
    Notify of
    guest
    0 Comments
    Inline Feedbacks
    View all comments
    ULTIMELE ARTICOLE
    icon

    Creditele ipotecare ale viitorului sunt online și deja le poți obține mult ma...