LIFE

Povestea Viscri 32 sau cum doi tineri au transformat un sat după ce au luat decizia radicală de a-și schimba viața

    Viscri este unul dintre cele mai cunoscute sate din România, atât pentru faptul că aici obișnuia să-și facă vacanțele Regele Charles, cât și pentru peisajele sale pitorești, ferite parcă de capitalismul orașelor din jur. Aflat cumva la mijlocul distanței dintre Brașov și Sighișoara, mulți aleg să vină să-l viziteze, să-și petreacă câteva de zile de tihnă aici, ba chiar să se relocheze. Mulți orășeni au preluat casele vechi săsești și le-au transformat în pensiuni sau locuințe de vacanță, dar doi dintre ei s-au gândit să ofere și ceva la schimb comunității.

    Alexu și Mara s-au mutat la Viscri în mod spontan, au cumpărat o proprietate și au devenit singurii locuitori permanenți ai unei șuri din sat. Mai mult, ei au dezvoltat Viscri 32 (un loc la fel de popular ca satul în sine), care cuprinde atât un restaurant slow food, cât și o pensiune boemă și tradițională. În tot procesul ăsta au implicat oameni din sat, le-au oferit de muncă și au contribuit la bunăstarea comunității.

    Alexu și Mara s-au mutat la Viscri în 2016
    Alexu și Mara s-au mutat la Viscri în 2016

    Viscri 32: cum a început totul

    Alexu și Mara au luat decizia de a se muta la Viscri în 2015, după o vizită într-o seară prin sat, când au stat de vorbă cu câțiva oameni din comunitate și s-au hotărât să-și schimbe radical viața. Alexu (36 de ani) s-a născut la București și a lucrat de la 19 ani în marketing și comunicare, în mare parte ca art director, până s-a specializat pe design și strategie de brand, zonă în care activează și după relocarea la sat.

    El are un butic de creație alături de fratele lui și soția lui (Menthol.ro), dar sunt și membri fondatori ai Imbold (cuimbold.ro) si Slow Food Viscri. Mara e din Deva, dar a copilărit în Apuseni și Sighetul Marmației, iar apoi a ajuns în București unde și-a construit o carieră de avocat. Odată mutată la sat, a început să gătească, să documenteze rețete transilvănene și să se implice în proiecte sociale care îmbunătățesc calitatea vieții pentru mai multe familii din sat.

    Tânărul povestește cum decizia de a se muta la Viscri a fost spontană. „Ne-am sincronizat cu tragedia de la Colectiv, unde am pierdut mai mulți prieteni și foști colaboratori din perioada în care organizam concerte, așa că decizia a fost strâns legată de dorința de a face o tranziție către un stil de viață mai tihnit, unde să facem mai multă mișcare, să mâncăm mai atent și în care avem mai mult control și unde putem să aducem un aport vizibil și măsurabil în viața comunității în care trăim. Evident că lucrurile nu se întâmplă mereu așa cum ne dorim, dar din multe puncte de vedere am reușit să ne construim o bulă frumoasă la sat”, explică el.

    „Am cumpărat proprietatea înainte de a evalua costurile”

    Cei doi s-au mutat la sat în doar trei luni de la prima lor vizită aici și sunt de părere că pur și simplu s-au aliniat mai multe elemente, de la locuri care i-au inspirat, la oameni care le-au plăcut din prima clipă și care ulterior le-au devenit buni prieteni. Așa cum descrie Alexu, prima lor plimbare prin sat a avut loc după o perioadă extrem de agitată la Capitală, așa că satul li s-a părut idilic și locul care le-ar fi permis să se bucure mai mult de natură și mai puțin de trafic.

    Inițial au găsit trei case de vânzare, dar cea de la numărul 32 li s-a potrivit cel mai bine, atât ca buget, aspect, cât și ca poziționare. „Eram atât de entuziasmați, încât am hotărât să o cumpărăm fără să evaluăm costurile și soluțiile de restaurare. Ne-am vândut apartamentul, am accesat un credit și pe 21 ianuarie 2016 am devenit proprietari în Viscri.”

    Achiziția i-a costat 43.000 euro, iar investiția în primele șase luni i-a dus la 20.000 euro. În timp, continuă antreprenorul, au mai împrumutat bani de la prieteni, și-au vândut mașinile, scuterele Vespa, iar după un an, au reușit să finalizeze prima etapă de reconversie a șurii albe în restaurant. La șase ani de atunci, investiția a depășit 350.000 euro, dar în tot acest timp au reușit să refacă și restaureze toate cele trei construcții de pe proprietate.

    Alexu și Mara
    Alexu și Mara

    Construcții refăcute după arhitectura locală, cu meșteri din sat

    Proprietatea lor este atipică pentru sat, deoarece casa este poziționată paralel cu drumul, nu perpendicular, cum sunt majoritatea caselor de aici, dar și prin lipsa anexelor. Viscri 32 are trei corpuri de clădire – casa săsească albastră, o șură de lemn de dimensiuni mici și o șură mare, unde se află restaurantul.

    În 2016, după ce au cumpărat terenul, casa albastră era părăsită de 20 ani, iar șura albă era o construcție la roșu, cu porțiuni vechi din piatră de râu și zone reconstruite cu materiale moderne. „Am înlocuit o serie din elementele moderne cu lemn și am folosit cărămidă manuală și alte materiale locale, motiv pentru care am lucrat cu tâmplari și pietrari locali”, zice Alexu.

    Șura mică s-a prăbușit în prima iarnă, au reușit să salveze o parte din structura ei, dar avizarea proiectului de reconstrucție a durat mai bine de doi ani, domeniu unde au lucrat cu un arhitect din Cluj-Napoca. Inițial, în procesul de renovare, au lucrat cu o familie de restauratori din zonă, ajutați de o echipă compusă din săteni.

    Prima provocare a fost să găsească meșterii, iar apoi resursele financiare pentru a avansa cu șantierul. Următoarea piedică a fost dată de lipsa de experiență și de contacte utile în tipul ăsta de construcții.

    Șura Viscri 32 - Foto: Ștefan Aldea
    Șura Viscri 32 – Foto: Ștefan Aldea

    „Am lucrat cu manufacturi, fabrici și ateliere din zonă, meșteri tâmplari români, francezi și unguri. Am folosit materiale specifice locului și ne-am inspirat din patrimoniul material transilvănean. În ultimii doi ani am colaborat foarte bine cu o companie de construcții din Rupea, orășel aflat la 15 minute de Viscri. Proprietarul acesteia a lucrat mulți ani în construcții și restaurări locale și face o echipă foarte bună cu arhitectul nostru, Cristi Kiss, care are și el multă experiență pe clădiri istorice”, completează Alexu, nu fără a menționa că de design s-a ocupat el, cu sprijinul arhitectului.

    Întreaga idee a fost să folosească resurse locale și să utilizeze finisaje și texturi specifice arhitecturii rurale transilvănene – cahle de lut pictate și glazurate, țigle și cărămizi manuale, grinzi de stejar. „Nu ne-am dorit o pensiune cu aspect rustic, ci un spațiu confortabil și calm, cu piese autentice, dar și mici inserții contemporane, adaptate natural la spiritul locului și la valoarea de sit UNESCO a satului”, zice el.

    După șase ani de șantier, în prezent au cinci camere care pot fi închiriate independent și sunt dispuse în casa albastră și în șura mică de lemn. În șura albă (cea mare), grajdul de bivoli a devenit bucătărie, iar zona de depozitare a fânului este împărțită într-un spațiu de luat masa și, la etaj, un mic apartament în care locuiesc proprietarii.

    „Suntem singurii locuitori ai unei șuri din Viscri. Suntem aproape permanent la Viscri 32, ceea ce prezintă o mulțime de beneficii, dar și o serie de provocari și probleme care țin de intimitate și de deconectare de la locul de munca”, spune Alexu.

    Viscri 32: „Curtea este încă work-in-progress”

    Curtea proprietății are aproximativ 2000 de metri pătrați, din care prima jumătate este ocupată de casă albastră și cele două șuri, iar cea de-a doua de o terasă amenajată într-o livadă bătrânească de meri, dar și de o grădină de legume.

    Alexu spune cum majoritatea spațiului era inutilizabil atunci când au cumpărat spațiul, motiv pentru care au escavat porțiuni vechi de 100 de ani de pavaj, au reparat și terasat cu piatră de râu, au amenajat terasa și au organizat și un spațiu pentru depozitarea lemnelor, un mic generator pentru curent, o zonă de compost și grădina de legume. „Curtea este încă work-in-progress și probabil că va mai rămâne așa”, zice el.

    La capitolul utilități, adaugă antreprenorul, au fost ajutați de faptul că la momentul în care el și Mara s-au relocat, satul avea deja alimentare cu apă curentă și o stație de epurare ecologică, proiecte implementate de Fundația Mihai Eminescu Trust. N-au fost feriți, pe timp de vară, de provocări legate de alimentarea cu apă și curent, dar au reușit să le rezolve.

    Încălzirea o fac cu ajutorul unei centrale mixte (lemn/peleți), dar în unele clădiri au și sobe transilvănene pictate, pentru atmosferă. „O piesă de design importantă, care are și rol practic, este șemineul pictat din șura albă, care a marcat începutul unei lungi colaborări cu Teracotă Mediaș, ultima fabrică din România de cahle de sobă manufacturate și pictate”, completează tânărul.

    „Fără insistența celor din sat, sunt convins că nu ne-am fi deschis un restaurant”

    Ideea unui business nu a venit la pachet cu mutarea cuplului la Viscri. Inițial, cei doi se gândeau că vor lucra remote, fiecare în direcția în care activa deja, el în design și strategie de brand, iar Mara în drept comercial. Însă, la o lună după mutare, o parte din comunitate a organizat o întâlnire („un fel de consiliu al satului”), unde s-au prezentat și li s-a sugerat o direcție.

    Grupul format din 16 săteni, spune Alexu, le-a explicat cum satul are nevoie de un restaurant, deoarece pensiuni sunt suficiente, doamnele din sat au nevoie de locuri de muncă, iar turiștii aflați în tranzit au nevoie de un loc unde să poată lua prânzul.

    „În primă fază, nu am fost încântați de idee, deoarece era un proiect care necesita o investiție foarte mare de timp, bani și energie, plus că nu consideram că este sustenabil un loc de luat masa într-un sat remote, cu turism sezonier”, explică el. Însă, așa cum precizează, le-a plăcut ideea de a lucra cu doamne din comunitate și de a converti șura într-un spațiu de luat masa, plus că asta a fost și dorința lor inițială, aceea de a se muta într-un loc unde pot aduce o contribuție vizibilă și măsurabilă.

    „Dacă nu ar fi existat insistența celor din sat, sunt convins că nu ne-am fi deschis un restaurant. Majoritatea celor cu care lucrăm nu au avut locuri de muncă anterioare și au fost calificați de noi, treptat. Lucrăm atât cu tineri pe care îi sprijinim să nu renunțe la educație, dar și cu doamne mai în vârstă. Este o provocare mare și un generator de stres, care intră de multe ori în conflict cu planul nostru de downshifting, dar e o parte importantă din noua noastră viață aici. Câtă vreme vom găsi oameni în sat dispuși să învețe și să crească, vom recruta doar oameni din comunitate”, spune Alexu.

    Pe lângă toate astea, subliniază el, încearcă să-și aducă aportul și la păstrarea autenticității satului, la construcția de parcări și poteci, curățenie, signalistică, dar și alte mici proiecte care apar în comunitate.

    Viscri 32 este cel mai mare angajator din sat
    Viscri 32 este cel mai mare angajator din sat

    „Viscri 32 – White Barn & Blue House”

    Dacă ajungi la Viscri și treci pe la numărul 32, vei găsi aici pensiunea cu cinci camere și restaurantul slow food. Practic, ideea celor doi antreprenori a fost aceea de a utiliza și de a pune în valoare resurse locale, de la design și rețete, la forța de lucru, ingrediente, comunicare și evenimente. Alexu îl consideră un proiect mic, dar mărturisește că este „cel mai mare angajator din sat și unul dintre cele mai cunoscute spații gastronomice de pe culoarul turistic Brașov-Sighișoara.”

    Restaurantul este deschis în perioada martie-decembrie, accesul se face pe bază de rezervare, iar asta pentru a dimensiune corect cantitatea de mâncare gătită și pentru a evita risipa alimentară. Meniul, precizează proprietarul, este unul scurt, cu preparate care se schimbă zilnic sau aproape zilnic, bazate pe rețete transilvănene și gătite în proporție de 90% cu ingrediente de la producători mici, „culese săptămânal de pe o rază a 70 kilometri.”

    Dacă ești tentat să stai și peste noapte, poți face o rezervare pe site-ul proprietății, iar prețul unei camere variază între 90 și 100 euro pe noapte, unde ai inclus un mic dejun cu ingrediente locale, cafea prăjită la Croitoria de Cafea din Brașov, dar și sucuri locale. „Prânzul și cina pot fi servite la restaurantul din șură, dar mai putem organiza și degustări de vin sau brânzeturi locale sau putem face chiar ture de foraging cu o prietenă biolog”, încheie el.

    0 Comments
    Inline Feedbacks
    View all comments
    ULTIMELE ARTICOLE
    icon

    VIDEO 3 lucruri pe care nu știai că le poți face cu un televizor în amenajar...