Doi tineri din Cluj au descoperit că cel mai mult se relaxează în grădina de legume, muncind

În 2020, doi tineri din Cluj și-au dat seama că cea mai bună formă de relaxare pentru ei este cultivarea grădinii. La sfârșit de săptămână, închid laptop-urile de serviciu și se refugiază în grădina lor de legume unde găsesc mai mereu câte ceva de făcut.  

Ioana și Dragoș s-au apucat mai serios de grădinărit în 2020. Înainte de asta crescuseră pe balcon roșii, ardei iuți, chiar și un mur. Au început să își testeze abilitățile de legumicultori pe un teren din comuna Țaga, localitate situată la 60 kilometri de Cluj. Grădina are în jur de 300 metri pătrați, iar ei cultivă jumătate din suprafață. Lucrează și restul pământului, împreună cu familia și apoi împart roadele.

Își aprofundează cunoștințele, urmărind Youtube în pauzele de serviciu

Amândoi s-au născut și au crescut în oraș, dar și-au petrecut la țară cele mai multe vacanțe din copilărie. Acum că au început să își producă singuri o mare parte din hrană, și-au adus aminte de lucrurile învățate de la bunici și încearcă să le aplice în grădina lor. Pe unde nu se descurcă, apelează la internet sau la cărți de specialitate. Ioana povestește că în pauzele de serviciu se relaxează urmărind pe Youtube fermieri din Italia, SUA sau Portugalia. Îi place să învețe din experiențele altora și să vadă ce funcționează pentru ei. Urmărește și conturi de Instagram din România cu profil similar. Sunt din ce în ce mai multe ca număr, căci oamenii încep să devină tot mai conștienți de importanța calității hranei pe care o consumă.

Încearcă să cultive și plante atipice, pe lângă culturile clasice

În afară de legumele obișnuite, Ioana și Dragoș au început să testeze terenul și pentru plante ceva mai atipice. De exemplu, anul acesta au cultivat pentru prima dată sfecla elvețiană sau mangold. Este o plantă bogată în minerale, vitamine și proteine care seamănă la gust cu spanacul. O altă curiozitate în grădinuța de la Țaga este un soi de fasole cu păstăi lungi de până la un metru. Se numește „fagiolo stringa” și se culege și se consumă cât timp este încă verde. Au primit semințele cadou de la cineva din Italia. Tot din semințe au mai crescut câteva soiuri de ardei iuți: Habanero, Jalapeno, Piri-piri și Orange lantern. Feniculul de frunze, plantat și el pentru prima dată anul acesta, se prezintă într-o stare excelentă. La fel și dovleacul plăcintar, foarte puțin răspândit în nordul țării.

„Dintr-o vacanță în U.K., am cumpărat semințe de floarea soarelui «Russian Giant»”, povestește Ioana. „Planta depășește astăzi doi metri înălțime. Vrem să o cultivăm pe o suprafață mai mare. Este benefică nu doar pentru atragerea polenizatorilor, ci și pentru sol, pentru că filtrează metalele grele și îl detoxifică”, spune ea.

Munca în grădină, un soi de terapie

Cei doi tineri recunosc că munca în grădină e destul de solicitantă. Mai mereu se găsește câte ceva de udat, de plivit sau de transplantat, dar este un efort pe care îl fac cu plăcere. Ba chiar îl consideră terapeutic. Ioana spune că nimic nu o relaxează mai mult decât să aibă grijă de plantele sale. Activitatea în grădină o ajută să fie prezentă și să se concentreze strict pe ce are de făcut. Au învățat să nu aibă așteptări exagerate și să se bucure de proces mai mult decât de rezultat. Nu trăiesc din recolta de la Țaga, așa că își dau voie să se perfecționeze firesc: încercând, greșind, documentându-se mai mult și luând-o de la capăt. E un sfat pe care îl dau tuturor celor care vor să își cultive singuri legumele. Să nu pună presiune pe ei și să nu se lase intimidați de experiențele altora.

Orice experiment eșuat, o lecție pentru viitor

Pentru că fac „grădinărit de la distanță”, Ioana și Dragoș s-au confruntat și cu mici dezamăgiri. Anul trecut nu le-a ieșit deloc sfecla, dar s-au documentat mai bine și acum sunt deja la a treia recoltă. Varza Napa pe care o plantaseră cu gândul să facă kimchi (murătură coreeană foarte sănătoasă) a fost fost mâncată toată de puricele negru al cruciferelor. Și cucamelonul sau castravetele mexican s-a uscat după transplantare, așa că anul viitor va fi plantat în ghiveci. Un alt semi-eșec a fost salata iceberg care a dat în floare mult prea devreme. Ioana și Dragoș spun că încearcă să învețe din fiecare experiment și să vadă care sunt lucrurile care pot fi îndreptate.

Folosesc doar tratamente și îngrășăminte naturale

Cei doi tineri au început să grădinărească din dorința de a ști cum sunt cultivate și îngrijite fructele și legumele pe care le consumă. Nu e de mirare, așadar, că se feresc să folosească substanțe chimice în tratarea plantelor. Răsadurile le cresc acasă, în apartament și pe balcon. Dacă sunt sănătoase și puternice, vor avea un start bun și vor face față dăunătorilor după transplantare, spun ei. O altă idee a fost să caute plante complementare și flori pe care să le interplanteze cu legumele, astfel încât să atragă insecte benefice și să alunge dăunătorii. În cazul roșiilor, dovleceilor, fasolei, Ioana și Dragoș curăță frunzele uscate și îngălbenite, se asigură că sunt destul de aerisite pentru a nu se aduna umezeală, și stropesc cu zeamă bordeleză pentru mană. În cazul solului, încă încercă să învețe cum să îngrașe pământul în mod natural pe tot parcursul anului.

Un sfat pentru cei care vor să își cultive singuri grădina: „Începeți cu proiecte mici!”

Mulți se simt copleșiți de volumul mare de informații disponibile când vine vorba de plantarea și îngrijirea grădinii. De aceea, Ioana și Dragoș cred că cel mai bine e să începi cu proiecte mici.

Cât despre culturile experimentale, cei doi tineri sunt de părere că ar trebui să plantezi doar lucruri pe care știi că le-ai consuma.