Design Interior

Tot ce trebuie să știi despre ce face un designer de interior, cum te ajută și cât costă

În ultimii ani, tot mai multe persoane apelează la profesioniști pentru a-și amenaja locuințele. Dar, cum meseria de designer de interior e una relativ nouă în România, nu e foarte clar cu ce se ocupă exact un designer de interior, cum se lucrează cu el și, mai ales, cât costă aceste servicii. Așa că am discutat cu designeri și arhitecți din București, Cluj-Napoca și Iași pentru a clarifica toate aceste lucruri.

Iată pe capitole:

1. Care e diferența între decorator, designer de interior, arhitect de interior și arhitect
2. Cum te ajută un designer/arhitect de interior
3. Cum se lucrează cu un designer/arhitect de interior și care sunt etapele proiectului
4. Cât costă un designer de interior

Profesia de „designer de interior” este una tânără, în continuă evoluție. După cum arată arhitectul Marius Marcu-Lapadat în volumul „Introducere în arhitectura de interior” (Editura Simetria, 2013), termenul de „interior design” a început să fie folosit frecvent după al Doilea Război Mondial, înainte fiind cunoscut ca „decorație de interior”, sarcină care aparținea arhitecților sau artizanilor. Profesia, în felul în care este înțeleasă astăzi, a apărut ca o consecință a faptului că problemele legate de amenajarea unui interior au devenit tot mai complexe și au trebuit gestionate de o persoană specializată. Astăzi, francezii preferă termenul de „arhitectură de interior”, iar vorbitorii de engleză se referă mai degrabă la „design interior”.

Casa Batlló Gaudi
Renovată între 1904-1906 de Antoni Gaudí, celebra Casa Batlló din Barcelona este un exemplu de proiect complet, în care arhitectul s-a implicat 100% atât în construcția exterioară (fațade, acoperiș etc.), cât și la interior: de la compartimentare până la designul scărilor, ușilor, ferestrelor, scaunelor, vitraliilor, șemineului.

În România, domeniul nu este încă foarte bine reglementat, și are o istorie și mai recentă. Facultatea de Arhitectură de Interior din București, de exemplu, a fost înființată în cadrul Universității de Arhitectură „Ion Mincu” în 2001. Spre comparație, americanii înființau în 1931 „American Institute of Interior Decorators”, iar englezii fondau în 1965 „British Institute of Interior Design” – instituții profesionale dedicate designerilor de interior.

În Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), nu regăsim deocamdată ocupația „designer de interior” sau „arhitect de interior”, deși se fac demersuri în acest sens. Există doar meseria „decorator interioare”, introdusă în 1995 și translatată în 2011 în cadrul grupei de bază „3432- Designeri de interior și decoratori”.

1. Decorator, designer de interior sau arhitect – care e diferența?

Există mai mulți termeni care desemnează profesionistul care se ocupă de amenajările de interior, ceea ce creează confuzie. Îi explicăm mai jos:

Decoratorul se ocupă de aspectele de suprafață ale amenajărilor interioare și se implică la finalul lucrării, deoarece nu are competențe tehnice. El nu intervine în structura spațiului, nu asistă pe șantier și nu poate coordona o echipă de muncitori.

Paletă cromatică decor interior
Dacă nu ai nevoie de modificări de structură sau compartimentare și vrei doar o consiliere pentru paleta cromatică și texturi, poți apela la un decorator de interior.

Designerul de Interior poate fi absolvent al unei facultăți de profil sau al unui curs complementar. Silvia Ionescu, lector la Universitatea de Arhitectură din București, precizează că „designerul de interior are competențe dincolo de latura estetică. Acesta poate efectua lucrări de proiectare și de renovare a interioarelor.”

Arhitectul de interior este absolvent al unei facultăți de cinci ani, cu specializarea „arhitectură de interior”. El poate întocmi proiecte complexe de arhitectură de interior de la A la Z: concept, studiu de fezabilitate, proiect tehnic, documentație tehnică pentru autorizarea construcției și pentru obținerea avizelor, supervizarea lucrărilor.

Denumirea specializării diferă în funcție de instituție: în București, poți studia Arhitectură de Interior în cadrul Universității de Arhitectură, și Design Interior în cadrul Universității Naționale de Arte. La Cluj, Universitatea de Artă și Design are secție de Design, înființată în anii ‘70.

Arhitectul este absolventul unei facultăți de arhitectură, specializare care în România durează șase ani, și are competențe de arhitectură generală (proiectarea și construirea clădirilor), plus drept de semnătură. Deocamdată, în România arhitectul de interior nu are drept de semnătură.

„Arhitectul are o viziune la scară mult mai mare asupra viitorului proiect, în comparație cu designerul care creează proiectul într-un mod mai personal. Spre deosebire de arhitect, designerul/ arhitectul de interior nu se ocupă de proiectarea clădirilor. El lucrează cu spațiul existent și caută soluții pentru a organiza cât mai calitativ și confortabil interiorul. Dar un designer de interior trebuie să aibă și cunoștințe tehnice (este și motivul pentru care mulți arhitecți – cum este și cazul meu – activează în acest domeniu în România), să poată să realizeze schițe electrice/ instalații/ stereotomii și să realizeze planuri funcționale”, explică arhitecta Luisa Drăjan de la studioul clujean Lăuntric.

2. Cum te ajută un designer/ arhitect de interior

Am stabilit așadar care sunt specialiștii implicați în domeniu și de ce există diferite denumiri pentru aceștia. E clar în acest moment că, dacă vrei pe cineva care să gestioneze cap-coadă proiectul tău de amenajare, apelezi la un designer sau arhitect de interior. Cum te ajută el?

Arhitectul/Designerul de interior te ajută să ai un concept unitar

De multe ori, nu putem spune neapărat de ce anume ne place o casă. În majoritatea proiectelor reușite, unul dintre motive e „armonia” sau „coerența”. E cam ca muzica sau mâncarea bună la nunți: nu le observi atunci când există, dar nu le ierți dacă lipsesc. Un concept unitar înseamnă că spațiul e gândit în ansamblu, și apoi în detaliu. Că încăperile, deși separate, se simt ca parte a aceluiași întreg. Că o nuanță de verde-olive, de exemplu, se reia în amenajare, în moduri neașteptate: pe un perete din hol, într-un tablou din dormitor, în draperia din living.

Living Inland Deco Iași
Armonie, în colțul unui living din Iași amenajat de biroul Inland Deco.

„Designerul este, pentru o amenajare de interior, locomotiva care tractează vagoanele. Fiecare vagon este o cameră, și în fiecare cameră coexistă în armonie finisaje, mobilier, corpuri de iluminat, decorațiuni. Esențial este ca designerul să nu se abată de la șina pe care a plecat, iar beneficiarul – să nu coboare la prima”, spune designerul de interior Silvia Pintilie de la Inland Deco, Iași.

Arhitectul/Designerul de interior se ocupă de amenajare „la cheie”

Viziunea de ansamblu e extrem de necesară și pe durata procesului de amenajare. Cei care își amenajează singuri se simt de multe ori depășiți de cantitatea de decizii pe care trebuie să o ia și, pentru că nu cunosc etapele și lucrările necesare, pierd din vedere multe aspecte și risipesc timp, energie și bani.

Atunci când lucrezi cu un designer de interior, el poate să se ocupe de toate lucrările necesare: de la conceperea planșelor de ambient (moodboard-uri), la planuri 2D, realizarea în 3D a spațiului, finalizarea randărilor (simulări 3D digitale) și a tuturor planșelor tehnice a proiectului (inclusiv schițe pentru echipele de execuție: iluminat/ electrice/ stereotomii gresie și faianță/ mobilier etc), întocmirea listelor de buget și realizarea comenzilor, plus coordonarea echipelor de finisaje interioare și mobilier.

Arhitectul/Designerul de interior îți salvează bani și timp

Un specialist te poate face să salvezi buget, din mai multe motive: știe exact cantitățile și materialele necesare, cunoaște bine locurile de unde să cumperi produsele la prețuri bune, realizează o etapizare a lucrărilor pentru că știe în ce ordine trebuie să se desfășoare acestea (dacă tu chemi muncitorii când șapa nu e încă uscată sau parchetul încă nu a venit, îi plătești degeaba pentru ziua respectivă). Nu mai vorbim de cazurile în care lucrările din șantier, nesupravegheate de un specialist, sunt executate prost și trebuie să repari cu altă echipă, plătind din nou produsele și manopera. Din păcate, se întâmplă destul de frecvent.

„Ne confruntăm deseori cu prejudecata că arhitectul/ designerul te face să cheltuiești mai mult. Dacă stabilești împreună cu el, de la început, un buget realist, atunci nu se va întâmpla lucrul acesta. Chiar dacă unele lucruri pe care noi le propunem sunt aparent mai scumpe, noi avem în vedere faptul că o investiție într-o amenajare durează 15-20 ani și produsele respective trebuie să fie de calitate și să se comporte bine în tot acest interval de timp. Gresia, faianța, ușile, parchetul, mobilierul și toate finisajele importante, care sunt greu de înlocuit, trebuie să fie durabile și montate corespunzător”, explică arhitectul Alexandru Bucur de la Interiology.

Referitor la economia de timp, arhitectul Călin Santa de la biroul clujean Unuplusunu crede că „cel mai important aspect e că nu-i nevoie ca de fiecare dată după job, timp de câteva luni, să mergi să cauți tu de toate: gresie, parchet, baterii, canapele, electrocasnice etc., apoi nu trebuie să îți bați capul cu meseriașii în șantier.” Adaugă și timpul salvat pentru toate problemele pe care le previne un designer, de care nu ești conștient decât dacă nu apelezi la el: căutări nesfârșite pe Google, discuții cu mobiliști, răsfoit pe Pinterest, vizite nesfârșite în magazine de profil, reparat greșelile din șantier.

interior B2 - atelier unuplusunu
Livingul unui apartament din Cluj, amenajat de biroul Unuplusunu. Foto: Simion Sebastian.

Arhitectul/Designerul de interior te scapă de stres

Un designer de interior îți preia responsabilitățile și, crede designerul de interior Patricia Opincariu de la biroul clujean Pibo Projects, „cel mai important, creează un parcurs lin și plăcut clientului său în perioada de proiectare și implementare. Eu am o teorie: dacă beneficiarii simt stres în timpul procesului de amenajare, o să asocieze rezultatul cu starea aia și nu o să se bucure la final, în cel mai bun caz se bucură că s-a terminat. Noi, designerii de interior, avem obligația să îndrumăm și să descărcăm pe noi greutățile, pentru ca finalul proiectului să fie cu fericire.”

Majoritatea celor care își renovează sau amenajează în regie proprie declară că nu ar mai vrea să treacă prin acest proces. Dacă ar fi apelat la un designer, răspunsul e posibil să fie altul.

Arhitectul/Designerul de interior intuiește ce nevoi ai

Ca în orice domeniu, un profesionist știe să facă lucrurile mai bine. Nu e nimic mistic în faptul că designerul de interior intuiește nevoi de care tu nu erai conștient, sau propune lucruri la care nici nu te gândiseși. E consecința experienței și a studiilor sale. Depozitarea, de exemplu, e una dintre cele mai subapreciate aspecte dintr-o amenajare. Un designer va ține cont de câte persoane locuiesc în casă, ce obiceiuri au, și va propune suficiente corpuri de mobilier. De aceea, nu e neobișnuit ca la primele întâlniri cu un designer să fii întrebat lucruri „ciudate”, ca de exemplu câte tigăi ai, cât de des dai cu aspiratorul sau dacă ai prieteni care rămân peste noapte. Toate se reflectă apoi în decor.

Colt de citit in dormitor cu bancheta. Pibo Projects.
Colț de citit într-un dormitor amenajat de Pibo Projects. Foto: Crina Gîlcă.

„Designerul de interior este mijlocul prin care ajungi să ai un spațiu pe care ți-l dorești fără să știi la început că asta îți dorești. Noi analizăm beneficiarul, facem un soi de profil psihologic pe baza căruia – nu intuim, știm! – ce să facem pentru a determina utilizatorul să se identifice cu un spațiu. Designerul de interior este un bun ascultător, cel care vrea să știe cum trăiești, ce planuri ai, care sunt spațiile în care te simți bine, dacă ești fotosensibil, dacă te doare capul de la aerul condiționat, dacă te simți sufocat în spații mici, dacă îți place să gătești, dacă ți-e frig la picioare iarna, dacă îți plac culorile sau dacă ai prieteni mulți care vin în vizită etc.”, rezumă Patricia Opincariu.

Arhitectul/Designerul de interior îți îmbunătățește viața

„Calitatea locuirii” e o sintagmă pe care nu o auzi prea des în limbajul curent. Se referă atât la condițiile pe care le oferă o locuință, cât și la ceea ce oferă mediul înconjurător, inclusiv infrastructura. Să vezi o pădure de pe balcon sau să te uiți la un bloc meschin nu e același lucru. Să mergi spre casă pe o alee neasfaltată, slab iluminată, îți afectează viața zi de zi. Sunt lucruri la care nu gândești în detaliu atunci când te muți undeva.

Designerul de interior nu poate schimba exteriorul, dar se ocupă de prima parte. De la chestiuni de bază, cum ar fi să nu ocolești trei piese de mobilier pentru a ajunge în balcon, să ai unde să îți lași cheile la intrare sau să nu trebuiască să muți o masă ca să deschizi un dulap, la detalii estetice care îți înfrumusețează viața. Proiectele Before&after prezentate de noi demonstrează din plin acest lucru.

Renovare apartament Vitan arh. Alexandru Bucur Interiology (1)
Înainte și după, într-un apartament din cartierul bucureștean Vitan renovat de arhitectul Alexandru Bucur de la Interiology în 2020. Foto: Vlad Crețeanu.

Când amenajezi singur, e imposibil să ai în vedere toate situațiile care apar în ecuația unei amenajări. Chiar și pentru designeri e o provocare, pentru că fiecare proiect este unic. Să zicem că îți comanzi singur mobilierul la o firmă, faci măsurătorile corect (ceea ce e mai simplu de zis decât de făcut), apoi ei îți montează mobilierul și, peste câteva zile, pui draperiile. Realizezi abia când le montezi că nu poți să o duci până la capăt pe cea din stânga, pentru că e blocată de mobilier. Cine e de vină? În nici un caz cel care ți-a făcut mobilierul, pentru că nu era responsabilitatea lui să te întrebe, preventiv, dacă acolo va veni o draperie sau nu. Iar tu nu aveai de unde să planifici toate elementele, pentru că nu ai mai făcut asta până atunci. Așa că vei trăi de acum înainte cu o draperie „șchioapă”.

3. Cum se lucrează cu un designer de interior – etapele proiectului

Fiecare designer de interior are propriul mod de a aborda un proiect, dar etapele sunt, în mare, următoarele:

Discuțiile preliminare

La prima întâlnire se trasează direcția proiectului și se discută despre ce își dorește beneficiarul, ce stil de viață, dorințe și nevoi are. Sunt designeri care au un formular de întrebări sau un chestionar în acest sens, pentru a înțelege cât mai bine gusturile clienților, sau îi roagă pe ei să vină cu câteva imagini care le plac și de care se simt atrași. Unii designeri, dimpotrivă, nu sunt de acord cu imaginile „inspiraționale”, pentru că de multe ori creează așteptări greșite: starea pe care ți-o dă o bucătărie generoasă dintr-o vilă înaltă de trei metri de pe Pinterest, cu ferestre de sus până jos și vedere spre pădure, nu va putea fi niciodată recreată într-un apartament de bloc. Discuția despre bugetul disponibil este esențială și are loc înainte de a începe propunerile de amenajare. Urmează măsurătorile (releveul) și redesenarea în format electronic a spațiului.

Designul propriu-zis și proiectul tehnic

Urmează etapa în care designerul de interior propune compartimentarea spațiului, amplasarea mobilierului, finisajele, materialele, gamele cromatice și obiectele. Unii designeri realizează aici planuri 2D și/sau moodboarduri (colaje de imagini și culori) care să descrie atmosfera generală. Arhitecta Luisa Drăjan, de exemplu, simte că paleta cromatică din moodboard o ajută să confirme că informația extrasă de la beneficiar este cea corectă, înainte de a realiza randările (vizualizări 3D ale spațiului). De asemenea, elementele de mobilier propuse aici o ajută să certifice că bugetul înțeles de ea este aliniat la cerințele și posibilitățile financiare ale beneficiarului.

Designerii clujeni de la Pibo Projects au alt stil de abordare: ei sunt cei care le cer beneficiarilor un moodboard, ca să le descifreze cât mai bine gusturile. Îi roagă să selecteze imagini de pe internet și să le spună ce anume le place: atmosfera generală sau un anumit obiect. Patricia Opincariu crede că „dacă beneficiarii nu sunt încurajați să analizeze piesă cu piesă imaginea, lumina, texturile, culorile, o să lucrăm ineficient și nu o să știm ce nu e bine, când de fapt era vorba despre atmosferă și nu despre întreg ansamblul.”

În ceea ce privește planurile, biroul ieșean Inland Projects oferă câteva planuri 2D cu rol organizatoric: planul „funcțional”, care arată locul pieselor de mobilier și obiectelor sanitare, planul electric – amplasarea prizelor, întrerupătoarelor și corpurilor de iluminat sau planuri pentru amplasarea eventualelor grile HVAC sau a unităților interioare de aer condiționat.

După familiarizarea cu preferințele și dorințele beneficiarilor, designerul de interior vine cu propuneri concrete de finisaje și obiecte de la furnizori. Acestea se pot stabili prin schimburi de linkuri sau vizite la magazine. Pentru arhitectul Alexandru Bucur, e important să își implice clienții în alegeri, să le dea ocazia să atingă și să vadă respectivele materiale, pentru că vor trăi cu ele. Și Silvia Pintilie preferă varianta asta, deoarece pentru o amenajare de succes este esențial ca beneficiarul să cunoască produsul și din perspectiva ergonomică, nu doar din cea estetică.
Unii designeri și arhitecți de interior realizează ulterior și randări 3D, adică simulări digitale ale propunerii de amenajare.

Dormitor modern - Delta Studio Design
Randare 3D a unui dormitor matrimonial, realizată de biroul Delta Studio Design.

În funcție de ce s-a stabilit prin contract, se pot face modificări pe aceste simulări, incluse în preț sau tarifate suplimentar. Sunt designeri care nu oferă mai mult de o variantă:

„După întâlnirea în care stabilim tema de proiectare, noi facem o singură propunere și o prezentăm într-o variantă finală, o variantă care ne mulțumește pe noi în primul rând, și din punctul nostru de vedere acoperă cel mai bine nevoile funcționale și estetice ale beneficiarului. De cele mai multe ori rămâne din prima această variantă, uneori apar mici intervenții, controlate de altfel, ale beneficiarilor. După care oferim toate detaliile, toate, adică nu trebuie căutat nici cel mai mic profil”, detaliază arhitectul Călin Santa modul de lucru al biroului pe care îl reprezintă.

Lista de achiziții

După agrearea designului final, urmează devizul, adică lista de produse cu detalii specifice: dimensiuni, cantități, furnizori, preț, structurate după destinația lor – bucătărie/ baie etc. Apoi se dau comenzile la furnizori și au loc discuțiile pentru mobilierul pe comandă (cu schițe și planuri detaliate pentru acesta). Și aici, colaborarea depinde de proiectul în sine, de fiecare designer în parte și de varianta de lucru agreată cu beneficiarul. Vizitele la magazinele de profil se pot efectua împreună, iar comenzile la furnizori pot fi lansate de către designeri.

Natalia Berezovskaia, arhitect la Creativ Interior, încearcă să cupleze toate vizitele într-o singură zi. Este obositor, dar mult mai practic. Beneficiarii își iau liber în ziua respectivă și merg împreună să aleagă toate produsele necesare: finisaje, culori, sanitare etc.

Șantierul

Asistența la implementare este o parte esențială a proiectului de design interior. E punctul în care ideile, oricât de frumoase, se pot pierde iremediabil, din variate motive: lipsa de experiență a meșterilor, proasta gestionare a lucrărilor etc. Arhitecții și designerii români cu care am discutat au diferite abordări: unii includ în proiect supravegherea de șantier, alții nu. Uneori, includ un număr de vizite pe durata proiectului, iar cele suplimentare se facturează separat.

În stadiul implementării, designerul de interior verifică acuratețea lucrărilor. „Vizitele se realizează pentru a ajuta beneficiarul și constructorul cu sfaturi practice, sau pentru a debloca anumite situații apărute în desfășurarea lucrărilor. Pentru că uneori planșele nu sunt „citite” și apar întrebări: de unde începem să punem tapetul? Ce fel de distanțiere punem pentru placare? Ce culoare are chitul? Și sute de alte întrebări”, explică Silvia Pintilie.

Unele birouri oferă diferite tipuri de pachete: cei de la iDecorate, de exemplu, au o variantă în care oferă clienților conceptul de amenajare (planuri 2D, simulări 3D fotorealiste, detaliere mobilier și deviz) și una în care oferă și partea de implementare, cu vizite regulate în șantier. Varianta completă este să propună ei și echipa de construcții.
După finalizarea lucrărilor, unii designeri și arhitecți se ocupă de selectarea decorațiunilor. Pentru Luisa Drăjan, etapa finală, în care alege accesoriile pentru clienții mai pretențioși care doresc acest lucru, este cea mai satisfăcătoare. Apoi realizează fotografiile finale pentru a include lucrarea în portofoliu.

Ce face beneficiarul, atunci când lucrează cu un designer de interior?

Și aici, depinde de relația stabilită și de varianta pe care o alege pentru colaborare. Sunt designeri care lucrează „la cheie” – proprietarul nici nu merge pe șantier, doar preia lucrarea finalizată și agreează pe parcurs costurile și produsele. În alte cazuri, relația se încheie odată cu predarea planurilor și listelor de achiziții.

„De multe ori, arhitectul/ designerul devine, fără voia lui, și project managerul, dirigintele lucrării sau șeful de șantier. Pentru că el semnează proiectul, mulți clienți presupun că e de la sine înțeles să se ocupe și de livrări, recepții, urmărire de șantier, să știe programul de lucru al meșterilor, al furnizorilor, inclusiv să deschidă ușa curierilor sau să facă retururi de produse. Aceste servicii nu sunt incluse în pachetul de proiectare și nici în urmărirea de șantier. Într-o zi, m-am trezit că trebuie să ajut un meșter să care o cadă proaspăt livrată la etajul șapte, pentru că nu avea cu cine”, explică Alexandru Bucur.

După cum explică Luisa Drăjan: „Relația cu beneficiarul depinde de multe ori și de nivelul până la care acesta dorește să se implice sau să se documenteze pe parcursul amenajării. Există beneficiari care se ocupă doar de partea financiară a proiectului și de gestionarea costurilor, alții în schimb, mai pasionați, doresc să fie prezenți la toate întâlnirile cu echipele de execuție sau cu furnizorii și sunt implicați 100% în luarea oricărei decizii.”

5. Cât costă un designer de interior?

Prețul unui proiect de design interior variază în funcție de spațiul propriu zis (o casă în stadiul la roșu presupune mult mai mult efort decât un apartament gata finisat, cu băile amenajate), de stilul abordat, constrângerile spațiului, exigențele beneficiarilor, complexitatea proiectului și serviciile oferite de biroul de design (randările 3D, de exemplu, sunt extrem de costisitoare și presupun ore întregi de muncă, uneori zile, în funcție de gradul de fidelitate a imaginii redate).

Renovare apartament Constanta - Pure Mess Design (1)
Înainte și după, într-un apartament din Constanța renovat de Pure-Mess Design. Bucătăria avea un mobilier alb, banal, și o gresie demodată. Foto: Andrei Tudoran.

„Costul unui proiect se stabilește în funcție de dificultatea stilului, de dificultatea proiectului, orele de execuție în șantier, orele de project management pentru implementare și, nu în ultimul rând, de gradul de detaliere a prezentărilor, randărilor 3D, planșelor tip moodboard, schițelor tehnice, prezentărilor, simulărilor etc.”, precizează arhitectul Sergiu Califar de la Pure-Mess Design.

Unii designeri și arhitecți tarifează o lucrare în funcție de suprafață, per metru pătrat, iar alții calculează în funcție de orele necesare pentru respectivul proiect, pentru că, de multe ori, un spațiu mai mic este mai solicitant și provocator decât unul generos. O altă metodă de calcul pentru pachetul de proiectare si implementare este calcularea unui procent din suma preconizată a investiției. După cum ne-a informat Patricia Opincariu, în cazul investițiilor până în 200.000 euro, el poate să varieze între 10-20%, și scade pe măsură ce dimensiunea și bugetul unui proiect cresc.

În România, în anul 2021, costul unui proiect de design interior pentru un spațiu rezidențial începe de la 15-20 euro+tva/ metru pătrat, adică amenajarea unui apartament de două camere cu 60 de metri pătrați pornește de la 900 de euro+tva. În funcție de biroul de design și serviciile oferite, costul crește la 25-30 sau chiar 35 euro/metru pătrat. Dacă ți se pare o sumă mare, ține cont de faptul că un proiect poate dura și peste șase luni.

Costurile pentru spațiile publice, birouri, HoReCa se calculează diferit.

După cum observă Călin Santa, pentru că designul de interior este un serviciu, și nu un produs, comparațiile între tarife nu sunt întotdeauna relevante: e absolut imposibil ca două entități să furnizeze un serviciu identic. Esențială este chimia între beneficiar și cel care realizează spațiul.

Dacă ești în căutarea unui designer sau arhitect de interior, te sfătuim să îl alegi pe cel cu care simți că rezonezi cel mai bine. Procesul de amenajare a casei este unul extrem de delicat și personal și, pentru cei mai mulți dintre noi, se întâmplă o singură dată în viață. Merită așadar toată atenția, considerația și efortul tău.

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
ULTIMELE ARTICOLE
icon

Before&after: de la o casă din 1887 la o casă inteligentă, cu 125.000 eu...