Bujori: cum să ai grijă de ei în grădină sau în vază și 5 lucruri pe care (probabil) nu le știai despre ei

Sigur, zambilele sunt primele care parfumează anul, urmate de frezii și apoi de liliac, însă aroma primăverii culminează cu o dulceață amețitoare emanată de bujori, primii vestitori ai verii. Dacă și tu îi iubești, uite tot ce trebuie să știi despre ei.

Cum mai e luna în care bobocii de bujori se desfac în sfârșit și umplu grădinile cu parfumul lor dulce, inconfundabil, tot în această lună se sărbătorește și ziua bujorului românesc. Anual, din 2015 și până în prezent, la 15 mai celebrăm frumusețea acestei flori și ne umplem casele cu buchete bogate, colorate și frumos mirositoare. Sau lăsăm bujorii la locul lor, în grădină, să ne bucure mai mult timp. Și facem tot posibilul să-i îngrijim cum știm mai bine, indiferent dacă i-am tăiat sau nu. Adică așa cum îți povestim mai jos.

Trucuri să menții bujorii din vază parfumați și proaspeți cât mai mult timp

Dacă te-ai entuziasmat de ziua bujorului și ai ajuns acasă cu un buchet de boboci, pune-i într-o vază cu apă într-un loc din casă unde bate soarele. Lasă-i acolo până când se deschid bobocii, după care îi poți muta oriunde vrei. Bineînțeles, nu uita să le tai codițele oblic, pentru ca suprafața prin care se va face absorbția apei să nu fie toată lipită de fundul vazei și florile să moară „inexplicabil”.

Dacă i-ai cumpărat deja de câteva zile și se încăpățânează să rămână la stadiul de boboc, îi poți forța să se deschidă. Alexandru Dadoo, creative director la Maison Dadoo, zice că soluția este să îndepărtezi petalele inferioare și să le scoți la iveală pe celelalte, împingând în jos cu mâna.

Pentru ca bujorii tăi să rămână proaspeți și frumoși în vază mai mult timp, ai grijă să îndepărtezi toate frunzele de la baza tulpinii, cele pe care le acoperă apa din vază. Altfel vor începe să putrezească și pot reduce viața tuturor plantelor din aranjamentul floral.

Cum îngrijești bujorii plantați în grădină

Bujorii fac parte din genul Paeonia și sunt plante perene care înfloresc an de an, dacă îi îngrijești cum trebuie. Sunt originari din Asia, Europa și vestul Americii de Nord, și avem și noi un soi de bujor românesc, cunoscut sub denumirea științifică de Paeonia romanica peregrina. Bujorii înfloresc de obicei primăvara târziu, în luna mai, dar chiar și mai târziu, înspre vară.

Când se plantează bujorii

Ca să înflorească în perioada menționată mai sus, bujorii se plantează iarna, cu aproximativ șase săptămâni înainte de venirea iernii, conform The Spruce. Asta le dă suficient timp rădăcinilor tuberoase să se prindă și să fie suficient de puternice să reziste pe parcursul iernii. Dacă ai noroc să se prindă din prima unde i-ai plantat, e bine să nu-i muți, căci nu le plac schimbările, însă avantajul e că sunt plante longevive odată ce s-au prins într-un loc. Adică vor înflori ani de-a rândul de-acum încolo.

Pământ, lumină și udare

Bujorilor le place să aibă peticul lor de pământ, unde nu trebuie să concureze cu alte pante sau copaci pentru nutrienții și apa din sol. Care ar trebui să fie ușor acidic și foarte bine drenat. Plantează-i într-un loc ferit de vânt puternic și unde pot primi cel puțin șase ore de soare pe zi. Fără lumina corespunzătoare, vei avea plante cu foarte puțini boboci și flori mai mici, iar bujorii tăi vor fi mai expuși dăunătorilor. E bine să-i uzi o dată sau de două ori pe săptămână și să te asiguri că pământul în care sunt plantați e întotdeauna ușor umed. Ca să rețină apa mai bine, poți să recurgi la mulchuire, care-i va proteja și de buruieni.

5 lucruri pe care probabil nu le știai despre bujori

1. Au proprietăți medicinale

Conform unui studiu realizat în 2011 sub coordonarea departamentului de reumatologie de la Spitalul Shanghai Guanghua din China, bujorii din specia Paeonia Lactiflora au proprietăți anti-inflamatorii și analgezice. Deși studiul este mai recent, rădăcinile lor sunt folosite de mai bine de 1200 ani în China, Korea și Japonia în decocturi ce au ca scop tratamentul durerilor reumatice, dismenoreei, crampelor musculare și spasmelor.

2. Numele lor vine din mitologia greacă

Tot legată de proprietățile lor medicinale este și denumirea științifică de Paeonia, care vine de fapt din mitologia greacă și are o poveste interesantă. Paeon ar fi fost un student al lui Asclepios, zeul medicinei, care era conștient de aceste proprietăți ale bujorilor. Așa că le-a folosit ca să-i trateze o rană zeului Pluto. Pentru că a simțit că studentul său i-a depășit cunoștințele, Asclepios s-a mâniat și l-a amenințat pe Paeon că-l va pedepsi, iar ca să-i salveze viața, Pluto l-a transformat pe Paeon într-un bujor.

3. Există o mulțime de varietăți de bujori

Conform The Spruce, genul Paeonia conține peste 30 de specii și sute de varietăți, dintre care unele se cultivă de mii de ani, originare din China. Însă cele mai comune în grădini sunt trei categorii: P. lactifola, P. tenuifolia și Paeonia suffruticosa.

4. În România există rezervații naturale protejate de bujori

Una dintre aceste varietăți de bujori e originară la noi și chiar protejată: bujorul românesc, adică Paeonia romanica peregrina. El face flori roșii cu mai puține petale decât bujorii pe care suntem obișnuiți să-i vedem în florării, dar este cu atât mai frumos cu cât pistilul său galben este expus și contrastează cu petalele. Iar această specie poate fi admirată în toată splendoarea în rezervațiile naturale din Parcul Natural Comana din județul Giurgiu și Pădurea Troianu din județul Teleorman.

5. Se poate face dulceață din florile lor

Bujorii nu sunt doar decorativi și frumos mirositori, ci și delicioși. Se poate face o dulceață super parfumată din petalele lor, care se smulg când planta ajunge la maturitate deplină, cu bobocii complet înfloriți.