Cum îmbunătățești calitatea aerului din interior: tot ce trebuie să știi despre aerisirea eficientă a casei

Calitatea aerului din interior îți influențează odihna, starea de spirit și sănătatea. Ce fel de aer respiri și cum îl poți îmbunătăți pe el și aerisirea casei? Întâi prin câteva lucruri care țin de stilul tău de viață, apoi prin sisteme de ventilare.

Pentru asta am stat de vorbă cu Cristian Iojă, directorul Departamentului de Geografie Regională și Mediu al Facultăţii de Geografie din Bucureşti, care a analizat calitatea mediului interior din apartamentele și casele din București, iar descoperirile lui și ale echipei lui te vor face să înțelegi ce aer respiri.

L-am luat la întrebări și pe Marius Șoflete, inginer constructor și proiectant specializat de case pasive și cofondatorul biroului de proiectare Inginerie Creativă, despre ce înseamnă aerisirea eficientă a casei.

Ce fel de aer respirăm: unul de calitate medie

La începutul anului 2020, senzorii de monitorizare a poluării în București arătau că în București există foarte mult praf. Asta influențează și calitatea aerului de interior, atunci când faci schimb cu aerul exterior. Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că 25.000 de mii de oameni mor anual în România din cauza poluării, iar Agenția Europeană de Mediu arată că în 2015 s-au înregistrat 27.000 de morți premature din cauza poluării.

Cu toate astea, Cristian Iojă a descoperit prin studiul său că: „Nu avem o calitate bună a aerului, dar suntem la un nivel mediu. Sunt mulți factori care influențează calitatea aerului pe care îl respirăm în casă. Aerul din exterior are o influență undeva la 10-15%. După aceea trebuie avut în vedere ce tip de vopsea avem pe pereți – var, vopsea lavabilă, ce tip de vopsea lavabilă; de asemenea, ce tip de mobilă avem în casă – pe PAL, cu adezivi în ea, sau mobilă de lemn, de aluminiu; ce suprafață de covoare avem, ce decorațiuni interioare există și ce tipuri de materiale depozităm în casă”, explică el.

Mai mult, activitățile de zi cu zi, cum ar gătitul, dar și fumatul, introduc dioxidul de carbon (CO2) în interior. CO2 nu e considerat un gaz toxic, dar afectează aerisirea corectă a creierului. „Nu înseamnă că aerul e viciat, ci că există riscul ca alte substanțe care sunt în casă să afecteze locuitorii tocmai pentru că nu se realizează ventilația cum trebuie”, menționează Cristian.

El cataloghează locuințele românilor drept veritabile ”muzee”,

Informații esențiale despre aerisirea eficientă a casei

În acest context, iată care cele sunt cele mai utile sfaturi de care să ții cont dacă te gândești să îți îmbunătățești calitatea aerului la interior și să aerisești corect casa.

Aerul condiționat nu e un sistem de ventilare. Aparatul de aer condiționat nu îți aduce aer proaspăt în casă, ci doar îl recirculă pe cel deja existent. O să respiri un aer mai bun doar dacă deschizi fereastra. Confuzia pleacă de un element al aparatului. „Toată lumea crede că prin țeava unității exterioare vine aer proaspăt. Nu! Prin țeava aia vine freon, prin care se face răcirea, respectiv vine agentul termic prin care se face încălzirea”, explică Marius Șoflete.

Izolația termică face casa mai etanșă și mai puțin aerisită. Programul de izolare termică a blocurilor trebuia dublat și de adaptarea și refacerea sistemelor de ventilare, însă acest lucru nu s-a întâmplat nicăieri, a constatat Cristian Ioja.

Ar fi indicat să deschizi geamul de două ori pe zi, anume dimineața și seara.

Hidrogenul sulfurat e dăunător și apare de unde nu te aștepți. O canalizare care nu funcționează cum trebuie aduce hidrogen sulfurat în casă. „E un gaz cu efecte negative asupra sănătății omului, dacă expunerea se face în timp. Sau dacă nu duci gunoiul, dacă ai animale care își fac nevoile în casă și nu le schimbi așternutul din litieră”, spune Cristian Ioja.

Praf va fi mereu. În studiul său, Cristian Ioja a monitorizat ozonul, hidrogenul sulfurat și praful, iar valorile mai problematice le-a identificat la particulele în suspensie. „Se ridică foarte repede când avem suprafețe multe care nu sunt igienizate sau când avem un animal de companie care mai activează praful”, spune profesorul. Totuși, în București cel puțin, praf va fi mereu. Asta pentru că Bucureștiul se află într-o zonă de câmpie, iar cam 20-30% din el vine pe circulația maselor de aer din Bărăgăn sau din Sahara. De aceea, periodic, pe mașini mai apare un praf roșiatic. Evită praful din casă printr-o igienă regulată.

Deschide ferestrele. Atunci când dormi și ții ușa și geamurile închise consumi foarte repede aerul înmagazinat în cameră. Într-un dormitor tipic, de 12 metri pătrați, cu o înălțime de 2,5 metri, se adună 30 metri cubi de aer. Deși unele măsurători din timpul somnului arată un consum mai mic aer pe oră, un cuplu care doarme în aceeași cameră va termina tot aerul mult mai repede.

Dacă dormitorul e închis etanș pentru că fereastra e închisă să nu intre aer rece, atunci un cuplu termină tot oxigenul din cameră în primele două ore de somn. Ajunge să recicleze aerul din cameră, moment în care se formează monoxidul de carbon care se fixează în sânge. Toate acestea influențează calitatea somnului și a felul în care ești a doua zi.

Atunci când e posibil, lasă o fereastră deschisă sau gândește-te să ai un sistem de ventilare și în dormitor.

Nu folosi odorizante sau arome. Deși pare că ajută, odorizantele și aromele îți fac mai mult rău. Deși plăcută la miros, atmosfera interioară devine mult mai încărcată, iar tu nu vei respira un aer curat. „Odorizantele și esențele schimbă doar mirosul aerului din casă. Practic, dacă ai o problemă în casă, cum ar fi mucegai, doar maschezi problema”, insistă Șoflete.

Purificatoarele te ajută doar într-un anumit caz. Majoritatea purificatoarelor de aer tratează aerul și rețin particulele de praf și de polen, iar unele, cum ar fi cele medicale, cu plasmă, îți decontaminează aerul de viruși. „Însă, un purificator nu îți aduce oxigen în casă, nu îți produce oxigen. Oxigenul îl iei doar de afară. Purificatorul doar îți filtrează aerul de praf, polen, compuși volatili”, mai explică Marius.

Deși util, Cristian Ioja spune că ar trebui să iei în calcul achiziția unui purificator de aer doar dacă în casă există persoane cu probleme. „Există studii care arată că anumite tipuri de dermatită atopică apar în cazul expunerii la anumite tipuri de pulberi foarte fine. Probabil, substanțe generate de acarieni sau de microorganisme care se dezvoltă în aerul interior. Așa da, se justifică să îți pui un purificator de aer”, spune Cristian Ioja. Altfel, acest aparat consumă energie, e o sursă de zgomot și încă un spațiu ocupat.

O altă soluție: sistemele de ventilare mecanică

Sistemele de ventilare mecanizată se împart în mai multe tipuri: centralizate, semi-centralizate sau descentralizate. Ventilatorul standard din baie e un sistem de ventilare mecanizată, de exemplu.

„Sistemele centralizate au o singură unitate centrală cât un frigider ca dimensiuni. Unitatea e pusă într-un singur punct al casei, are două țevi mari, una de intrare, alta de ieșire. Apoi, din unitate pleacă ramificat o serie de tubulaturi pe care pe de-o parte se scoate aerul din casă și pe de altă parte se bagă. Așa, se scoate aerul din zone în care se produc mirosuri: baie, bucătărie, hol, dressing. Și se introduce aer proaspăt în zone în care e nevoie: dormitor, living. Iar procesul e permanent. Dacă se scot 120 metri cubi de aer se bagă înapoi același volum”, explică Marius Șoflete.

În cazul locuințelor de la bloc se pretează sistemele semi-centralizate sau descentralizate. Sistemul semi-centralizat se aseamănă cu cel centralizat, doar că e mult mai mic. Are doar două tubulaturi, una care scoate aer și una care bagă aer. De regulă se montează în băi. Iar sistemele descentralizate au forma unor faguri care se montează în pereche. Sistemul ăsta nu mai are țevi, ci doar unități care se pun în perete. Aici intră ventilatorul din baie.

Costurile pentru aceste sisteme variază. Un sistem de ventilație centralizat performant, care este certificat de Institutul de Case Pasive și care recuperează în medie 90% din energie, costă în jur de 3.000-3.500 de euro. Tubulaturile și montajul costă încă vreo 3.000 de euro. Un sistem de ventilație semi-centralizat costă 1.500 de euro cu totul, iar la sistemele descentralizate prețul variază de la 200 la 600 de euro.