Aerul uscat din casă este o problemă frecventă, cu efecte reale asupra sănătății tale sau a confortului locuinței. Practic, are legătură cu umiditatea prea scăzută din aer, fapt care se resimte imediat. Află din articol de ce ai aer uscat în casă și ce soluții să aplici pentru a remedia imediat această problemă.
Ce efecte are aerul uscat în casă
Aerul uscat este cel cu o umiditate relativă sub 30%, în condițiile în care intervalul optim recomandat pentru locuințe este între 40% și 60%. Când umiditatea scade sub acest prag, aerul începe să fie perceput ca iritant și inconfortabil, mai ales la nivelul căilor respiratorii și al pielii. Mulți oameni descriu senzația ca pe o uscăciune persistentă în gât, nas și ochi, însoțită de buze crăpate și piele care „ține” sau se descuamează.
Aerul uscat afectează mucoasele, care reprezintă prima linie de apărare a organismului. Când acestea se usucă, își pierd capacitatea de a filtra eficient particulele, bacteriile și virusurile din aer, ceea ce duce la creșterea riscului de infecții respiratorii.
De aici apar frecvent tusea seacă, iritațiile în gât, senzația de nas înfundat fără secreții și chiar episoadele repetate de răceli. Persoanele cu astm, alergii sau sensibilitate respiratorie pot resimți mult mai intens aceste efecte pentru că aerul uscat accentuează inflamația și iritația căilor respiratorii.
Uscăciunea oculară, senzația de nisip în ochi și usturimea sunt simptome frecvent asociate cu prezența aerului uscat în casă. Totodată, pielea își pierde mai rapid hidratarea naturală și devine uscată, aspră și predispusă la crăpături.
Efectele aerului uscat nu se opresc însă la nivelul sănătății. În timp, acesta afectează și mediul din locuință. Mobilierul din lemn se poate contracta, pot apărea fisuri fine, iar îmbinările se pot slăbi. Parchetul și ușile pot începe să scârțâie, iar între plăci pot să apară crăpături.
Cauzele principale ale aerului uscat în casă
Cea mai frecventă cauză a aerului uscat din casă este încălzirea locuinței. Indiferent că vorbim despre calorifere, centrale termice, sobe sau aparate de aer condiționat folosite pe modul de încălzire, toate aceste surse cresc temperatura aerului fără a-i crește și conținutul de umiditate.
Practic, aerul cald diluează umiditatea existentă, iar rezultatul este un aer mai uscat. Cu cât diferența dintre temperatura de afară și cea din interior este mai mare, cu atât acest efect este mai pronunțat.
O altă cauză importantă este ventilația insuficientă sau incorectă. În multe locuințe moderne, foarte bine izolate, aerul nu circulă eficient. Umiditatea produsă natural prin respirație, gătit sau dușuri nu se distribuie uniform și se pierde rapid. În același timp, aerisirea făcută rar sau greșit poate agrava problema, pentru că aerul rece adus din exterior, odată încălzit, își pierde umiditatea relativă și contribuie la uscarea aerului din interior.
Izolația performantă, deși benefică din punct de vedere energetic, poate deveni un factor favorizant pentru aerul uscat dacă nu este însoțită de un sistem de ventilație adecvat. Casele noi, etanșe, cu ferestre termopan și izolații groase rețin foarte bine căldura, dar și aerul uscat. Fără un control al umidității, aceste locuințe pot deveni surprinzător de inconfortabile din acest punct de vedere.
La toate acestea se adaugă lipsa surselor naturale de umiditate. În casele cu puține plante, unde nu se usucă rufe în interior și unde activitățile care generează vapori sunt reduse, aerul se usucă mult mai repede. Iarna, când ferestrele sunt deschise rar, această lipsă de umiditate se simte și mai puternic.
Remedii pe care să le încerci pentru aerul uscat din casă
Odată identificată cauza, soluțiile sunt mai simple decât par și, în multe cazuri, la îndemâna oricui.
Cea mai eficientă metodă este folosirea unui umidificator de aer. Acest aparat eliberează vapori de apă în atmosferă, crescând umiditatea până la un nivel optim. Se recomandă menținerea umidității între 40% și 60%; multe modele moderne sunt dotate cu higrometru și se opresc automat când ating valoarea setată. Beneficiile sunt rapide: respirația devine mai ușoară, pielea se simte mai hidratată, iar somnul este mai odihnitor.
Plantele de interior reprezintă o altă soluție naturală. Prin procesul de fotosinteză, ele eliberează umiditate în aer și contribuie la echilibrarea microclimatului din casă. Ferigile, ficusul, palmierii, spathiphyllum sau dracaena sunt doar câteva exemple de plante care ajută atât la creșterea umidității, cât și la îmbunătățirea calității aerului.
Uscarea rufelor în interior, în mod controlat, poate fi de asemenea utilă. În sezonul rece, când aerul este foarte uscat, hainele puse la uscat pe un suport eliberează o cantitate considerabilă de vapori. Este important, însă, ca această practică să fie însoțită de aerisire regulată, pentru a evita apariția condensului sau a mucegaiului.
O altă metodă, mai tradițională, dar eficientă, este plasarea unor boluri cu apă sau a unor prosoape umezite pe calorifer. Căldura va evapora apa treptat, crescând umiditatea aerului, însă este o soluție pe termen scurt.
Aerisirea corectă și regulată rămâne esențială pentru a nu avea aer uscat în casă. Trebuie să faci aerisiri scurte și intense, de 5 – 10 minute, de două-trei ori pe zi. Chiar dacă aerul de afară este rece, acesta poate avea o umiditate relativă mai mare care ajută la echilibrarea aerului din interior fără a răci excesiv locuința.
Nu în ultimul rând, reglarea temperaturii interioare este un alt pas important. Temperaturile prea ridicate usucă suplimentar aerul, așa că menținerea unei valori de 20 – 22 de grade Celsius este ideală atât pentru confort, cât și pentru păstrarea umidității la un nivel acceptabil.
Alte subiecte interesante
Ultimele articole
