Împărțirea unui apartament moștenit este un proces juridic care presupune mai multe etape și proceduri distincte. Între acestea se numără dezbaterea succesiunii și partajul efectiv al apartamentului. Astfel, împărțirea sau valorificarea locuinței se face în condiții stricte impuse de lege. Află din articol cum împarți un apartament moștenit și care este procedura pas cu pas.
Ce să știi despre un apartament moștenit
Din punct de vedere juridic, un apartament moștenit este un bun imobil care face parte din patrimoniul unei persoane decedate și care este transmis moștenitorilor acesteia prin procedura succesorală. Conform prevederilor Codului civil din România, moștenirea se deschide în momentul decesului unei persoane, iar toate bunurile, drepturile și obligațiile cu valoare patrimonială ale acesteia formează ceea ce legea numește masa succesorală.
În această masă succesorală pot intra locuințe, terenuri, conturi bancare, mașini sau alte bunuri. Apartamentul este unul dintre cele mai importante bunuri care se transmit prin moștenire, iar de cele mai multe ori el devine proprietatea comună a mai multor persoane.
Deși moștenitorii dobândesc drepturi asupra bunurilor din momentul deschiderii succesiunii, apartamentul nu poate fi împărțit imediat. Înainte de orice, trebuie stabilit cine sunt persoanele care au dreptul legal sau testamentar de a moșteni. Potrivit Codului civil, moștenitorii pot fi soțul supraviețuitor, copiii sau alți descendenți ai persoanei decedate, părinții sau alte rude, în funcție de gradul de rudenie și de existența unui testament.
Atunci când există mai mulți moștenitori, apartamentul intră într-o formă de proprietate comună numită indiviziune succesorală. În această situație, fiecare moștenitor deține o cotă-parte din apartament, însă bunul nu este împărțit fizic. Practic, toate persoanele implicate devin coproprietari ai locuinței, iar utilizarea sau valorificarea acesteia trebuie decisă ulterior.
Cum împarți un apartament moștenit
De aceea, legea prevede o procedură în două etape pentru împărțirea unui apartament moștenit. Prima etapă este succesiunea, prin care sunt stabilite drepturile fiecărui moștenitor. A doua etapă este partajul, procedura prin care se decide concret ce se întâmplă cu apartamentul.
Succesiunea
Succesiunea este procedura juridică prin care se stabilesc moștenitorii unei persoane decedate și cota-parte din bunurile acesteia care revine fiecăruia. Această procedură poate fi realizată la notar, dacă toți moștenitorii sunt de acord, sau în instanță, în cazul în care apar conflicte între aceștia.
În mod obișnuit, succesiunea este inițiată la un notar public din circumscripția ultimului domiciliu al persoanei decedate. Oricare dintre moștenitori poate solicita deschiderea procedurii succesorale, iar notarul are rolul de a identifica toți moștenitorii și bunurile care fac parte din masa succesorală.
Pentru dezbaterea succesiunii sunt necesare mai multe documente care dovedesc atât decesul persoanei, cât și dreptul de moștenire al rudelor. Printre cele mai frecvent solicitate acte se numără:
- certificatul de deces;
- actele de identitate ale moștenitorilor;
- certificatele de naștere sau de căsătorie care dovedesc gradul de rudenie;
- actele de proprietate ale apartamentului;
- extrasul de carte funciară;
- certificatul fiscal pentru imobil.
În timpul procedurii, notarul stabilește masa succesorală și verifică cine sunt persoanele care au drept de moștenire. Dacă există un testament, acesta este analizat pentru a vedea dacă persoana decedată a stabilit modul de împărțire a bunurilor.
La finalul succesiunii este emis certificatul de moștenitor. Acesta este documentul oficial care confirmă identitatea moștenitorilor și cotele-părți care le revin din bunurile persoanei decedate. De exemplu, dacă o persoană a avut doi copii și nu există alte persoane cu drept de moștenire, fiecare copil poate primi o cotă de 1/2 din apartament.
Este important de știut că certificatul de moștenitor nu stabilește cine primește apartamentul în mod exclusiv. Documentul doar confirmă dreptul fiecărui moștenitor asupra unei cote din bunul imobil.
Partajul
După finalizarea succesiunii, apartamentul rămâne în proprietate comună între moștenitori. Pentru a desființa această coproprietate și pentru a decide ce se întâmplă cu locuința este necesar partajul succesoral.
Astfel, partajul este procedura juridică prin care bunurile moștenite sunt împărțite între moștenitori, potrivit cotelor stabilite prin certificatul de moștenitor. Și această procedură poate avea loc fie pe cale amiabilă, fie prin intermediul instanței de judecată.
Partajul amiabil este cea mai simplă variantă și presupune ca toți moștenitorii să ajungă la o înțelegere privind modul în care va fi împărțit apartamentul. Procedura se face la notar și este mai rapidă și mai puțin costisitoare decât un proces în instanță.
În practică, există mai multe variante prin care se poate realiza partajul unui apartament moștenit. Una dintre cele mai întâlnite situații este aceea în care unul dintre moștenitori preia apartamentul în întregime. Pentru ca această soluție să fie echitabilă, persoana respectivă trebuie să plătească celorlalți moștenitori o sumă de bani numită sultă, care reprezintă valoarea cotei lor din imobil.
O altă variantă este vânzarea apartamentului și împărțirea banilor între moștenitori, în funcție de cotele stabilite prin succesiune. Această soluție este adesea aleasă atunci când niciun moștenitor nu dorește sau nu își permite să păstreze locuința.
Există și situații în care apartamentul poate fi împărțit în natură – adică apartamentul poate fi fizic compartimentat în unități locative independente – însă acest lucru este rar posibil în cazul locuințelor obișnuite. O astfel de împărțire ar fi posibilă, de exemplu, dacă imobilul este un duplex sau permite separarea funcțională a spațiilor.
Dacă moștenitorii nu ajung la o înțelegere, partajul se face în instanță. Oricare dintre coproprietari poate introduce o acțiune de partaj la judecătorie. Instanța analizează situația și poate decide atribuirea apartamentului unuia dintre moștenitori cu plata unei sulte sau vânzarea locuinței, inclusiv prin licitație publică.
Alte aspecte importante de știut
Procedura de împărțire a unui apartament moștenit poate implica și alte aspecte juridice sau financiare importante. Printre acestea se numără costurile procedurii, situațiile speciale legate de drepturile unor moștenitori și eventualele conflicte între coproprietari.
În ceea ce privește costurile, moștenitorii trebuie să ia în calcul taxele notariale pentru dezbaterea succesiunii, onorariul pentru partajul notarial și eventualele cheltuieli pentru evaluarea apartamentului sau obținerea documentelor necesare. Dacă procedura ajunge în instanță, pot apărea și taxe judiciare, precum și costuri pentru expertize sau reprezentare juridică.
O situație frecvent întâlnită este cea în care există un soț supraviețuitor. Potrivit Codului civil, acesta are un drept legal de moștenire și primește o cotă din bunurile persoanei decedate, în funcție de existența altor moștenitori. În plus, legea prevede în anumite cazuri și un drept de abitație, adică dreptul soțului rămas în viață de a locui în continuare în locuința familiei pentru o anumită perioadă.
De asemenea, pot apărea situații în care unul dintre moștenitori nu este de acord cu vânzarea apartamentului sau cu modul de împărțire propus de ceilalți. În astfel de cazuri, legea permite ieșirea din indiviziune prin intermediul instanței, chiar dacă nu există acordul tuturor coproprietarilor.
La finalul procedurii de partaj, apartamentul poate ajunge în proprietatea exclusivă a unui singur moștenitor, poate fi vândut și transformat în bani care se împart între moștenitori sau poate rămâne în coproprietate dacă părțile decid acest lucru. Odată clarificată situația juridică, bunul poate fi utilizat, vândut sau închiriat fără probleme legale.
Alte subiecte interesante
Ultimele articole
