ECO

Pe o planetă în schimbare, designul de interior poate și trebuie să fie din ce în ce mai sustenabil

Oana Racheleanu

O arhitectă și un designer au integrat în joburile lor și grija față de mediu, care se poate traduce prin a-ți convinge clienții să cumpere un produs durabil, cu o viață lungă, sau prin a transforma un butoi într-o masă. Pentru că dacă nu avem grijă de Planetă, prima noastră casă, degeaba ne tot închidem între betoane, spune unul dintre ei.

Cristina Stanciu este arhitectă de interioare și și-a deschis propriul atelier, Kuib, în pandemie. Atunci, închiși între patru pereți, am început să privim diferit spațiul în care trăim. Iar cei mai mulți dintre noi ne-am jucat de-a designerii și arhitecții de interioare, am redecorat, reamenajat. Vânzările magazinelor online de home&deco au explodat – unii retaileri au înregistrat creșteri de aproape 60%.

Însă cumpărăturile din impuls, din teamă, din speranța că vor rezolva o problemă, înseamnă și multă risipă, atrage atenția Cristina.

„Cel mai mult îmi doream să îi fac pe oameni să fie foarte în contact cu ei. Am avut clienți care s-au apucat să-și renoveze apartamentul, apoi au rămas cu produse pe care n-au știut cum să le folosească. Dar nu s-au gândit să refolosească ceva ce au deja”, a spus arhitecta.

Produsele ieftine, foarte accesibile, nu dezvoltă în consumatori un comportament responsabil, sustenabil. Însă reutilizarea este mereu o soluție. De exemplu, spune ea, o comodă poate deveni o mască de lavoar, mesele extensibile care și-au păstrat mecanismul pot arăta ca noi dacă aplici o vopsea de cretă, masa de cafea de la Ikea n-o să mai arate atât de banală dacă faci pe ea un mozaic din resturi de faianță.

Cristina a observat un paradox în comportamentele românilor. Pe de o parte strâng multe lucruri, „să fie” – o reminiscență a perioadei comuniste. Însă nu se folosesc de aceste lucruri, nu le dau o viață nouă, ci le înghesuie în spații de depozitare care nu sunt niciodată suficient de mari. Pe de altă parte, cumpără produse noi, ieftine, cu o durată de viață limitată.

Obiectele de mobilier pot fi privite și ca o modalitate de a investi, mai spune arhitecta. Iar diferența dintre profit și pierdere o dă tocmai calitatea inițială a produsului. Un produs din materiale durabile poate să aibă aceeași valoare sau chiar una mai mare în timp. Poate să crească valoarea imobilului, mai ales dacă este vorba despre un produs făcut la comandă, cum ar fi un dressing sau un blat din bucătărie din materiale rezistente. În schimb, de la un produs de proastă calitate îți vei putea recupera 10 – 20% din investiție, dacă vrei să-l vinzi. În cel mai bun caz. Însă deseori vei ieși în pierdere și va trebui să cauți modalități prin care să scapi de el.

Arhitecta are câte un exemplu din fiecare categorie. A cumpărat un scaun de birou Herman Miller – brand care s-a remarcat în timp prin inovație și calitate – cu 2.000 de lei și, pentru că nu i s-a potrivit, peste trei luni l-a vândut cu 2.200 de lei. În schimb, în apartamentul în care locuiește acum a găsit, la mutare, o canapea de la Ikea care costase 600 de lei. Retapițarea ei costă 800 de lei.

Pe clienții ei îi sfătuiește mereu să aleagă produsele de calitate, din materiale durabile, chiar dacă asta înseamnă să mai aștepte o perioadă ca să mai economisească bani. Și să se ducă la cumpărături în magazinele de mobilier, mai ales cele cu prețuri accesibile, cu listă – exact cum fac la supermarket.

Design sustenabil – folosește ce ai pe lângă tine

Ciprian Sipos este designer specializat în economie circulară din 2008. În proiectele lui ține cont de durabilitate, recirculare, trasabilitate, reutilizare.

„În sesiunile de consultanță îi provoc pe arhitecți să regândească spațiile astfel încât să facă mai puțini metri pătrați, ca să nu mai proiectăm aiurea. Pentru că orice metru pătrat, în funcție de ce materiale ai folosit, poate să crească de la sute de kilograme la mii de kilograme amprentă de carbon.”

Designul sustenabil înseamnă trasabilitatea materialelor, să le aduci din apropiere, să poată fi recuperate și refolosite. Ține cont de ce echipamente utilizezi, cum faci spații multifuncționale.

Pagina lui Ciprian de Instagram este o expoziție de materiale naturale și de produse vechi recondiționate, reinterpretate. Resturi de piatră din șantiere au devenit pardoseală, unui butoi i s-a atașat un blat și a fost transformat într-o masă, resturile de materiale sunt cusute împreună până formează huse pentru scaune, mobilierul stricat a fost reparat și a luat forma unui dressing pentru copii.

Pentru că oamenii petrec, în medie, 84% din timpul lor în spații închise, Ciprian spune că este important să folosim materiale naturale în construcții, cum ar fi cânepa, lutul, paiele, sticla, lemnul, metalul. Deși deocamdată aceste materiale sunt scumpe, la fel și manopera, el subliniază că sunt mai multe tipuri de câștiguri într-o astfel de investiție – în primul rând pentru sănătatea fizică și cea emoțională.

„Sustenabilitatea în design are de a face cu a da importanță Planetei. Eu consider Planeta ca prima casă. Dacă noi nu avem grijă de ea, degeaba ne tot închidem între betoane.”

Spune că pentru el, designer sustenabil care gândește ca totul să fie circular, durabil, refolosibil, recuperabil pe termen lung, este incredibil că am început să facem locuințe perisabile, cu o viață scurtă.