LIFE

De la oraș la sat: un cuplu din București a transformat o casă tradițională într-un retreat rural, lângă lacul Căldărușani

Traiul la urban poate însemna adesea un ritm alert, poate fi gălăgios și poluat. Suntem curioși să aflăm poveștile oamenilor care au au plecat din oraș, să descoperim de ce au luat această decizie, cât de greu sau ușor le-a fost și cum li s-a schimbat viața. Continuăm seria „De la oraș la sat” cu povestea a doi tineri care au amenajat o casă tradițională și au transformat-o într-un retreat.

Toate aceste nevoi se încadrează într-un nou trend în creștere în rândul românilor, migrația de la oraș la sate. Datele de la Institutul Național de Statistică sunt cele care confirmă teoria, iar în 2017, peste 100 de mii de români au ales să facă acest pas, în timp ce doar 87.000 s-au mutat de la sate la orașe în aceeași perioadă.

Diana și Alex Sicoe, oameni de marketing formați în corporații, au simțit nevoia să evadeze într-un timp și spațiu de demult, de pe vremea vacanțelor la bunici: Casa Rural. „Ne-am dorit un loc al nostru în care să ne putem oferi tihna de care ne era dor. Iar după ce am reușit să îl finalizăm, am vrut să le putem oferi experiența această și altora. Locuim în București și mergem la reședința de vara de la țară ori de câte ori este posibil”, spune Diana.

 

Și-au dorit o casă la țară, care să fie aproape de București, cu acces facil, iar satul Sitaru era ceea ce le trebuia. A contat mult pentru ei să găsească o casă tradițională în stare bună și, mai ales, o casă „nealterată”, fără intervenții, ca în cazul multor locuințe vechi care au fost placate cu polistiren și au termopane albe în loc de tâmplăria originală, din lemn. „Ne-am ghidat după anunțuri online de vânzare, dar pentru că în urmă vizionărilor nu am reușit să găsim ceva pe sufletul nostru, am mers mult și pe străduțele din sate, pur și simplu uitându-ne să vedem cum trăiește lumea. Așa, în aceste plimbări de prospecție am văzut anunțul pe gard și ulterior am cumpărat casa”, povestește Diana.

A contat și faptul că în ogradă au găsit cele obișnuite unui trăi la țară, precum bucătăria de vară și un hambar-porumbar. Casa a fost construită în anul 1960 de către meșterul din sat, din paiantă, așa cum au fost clădite toate casele zonei. Au recondiționat cu respect față de modul în care se făceau lucrurile în trecut: au acoperit terasele cu pânză de iută și trestie, papură sau stuf, construcțiile noi au primit acoperiș de șindrilă de Moeciu, au împletit din nuiele un umbrar, au decorat cu farfurii de lut, lucrate manual de meșteri din Corund și Horezu și au dat viață unui vechi porumbar pe care l-au transformat în zonă de relaxare și spațiu de luat masă.

Din punct de vedere al compartimentării, soții Sicoe au lăsat casa exact așa cum era, semi-decomandată sau „pe lung”. La fel s-a întâmplat și cu tavanele originale ale casei, din stuf, una din cele mai bune termoizolații și o resursă specifică zonei, satul aflându-se în apropierea a două lacuri.

Unul din locurile cool din „sufrageria de vară”
Unul din locurile cool din „sufrageria de vară”

Retreat-ul de la țară al Dianei și-al lui Alex este, în primul rând, o curte mare, de 2500 metri pătrați, „sufrageria de vară” în care au creat multe spații de relaxare: o terasă mare acoperită, un umbrar din nuiele, zona de baloți de paie, câteva zone de stat la umbră în șezlonguri sau hamace, piscină, loc de luat masa în porumbarul vechi și, bineînțeles, casa veche.

„Ne place să zicem că avem o curte cu casă de oaspeți. Se închiriază doar în întregime, nu suntem o pensiune clasică, însă punem la dispoziție tot ce e nevoie pentru a sta la noi pentru câteva zile: bucătărie utilată, posibilitatea de a comandă cu delivery de la două restaurante din zonă, biciclete pentru plimbări”, spune Diana.

RURAL se află într-o zonă cu imens potențial turistic, din spatele curții pornește singurul sit Natura 2000 din județul Ilfov (Grădiștea – Căldărușani – Dridu). Situl oferă un peisaj cu păduri, lacuri și mici delte, un fel de Comana mai mic. Diana vorbește despre o abundență de specii de păsări în zonă, aspect confirmat chiar de către un ghid de la Societatea Ornitologică din România, pe care l-au avut invitat cu ocazia unui brunch găzduit la RURAL.

“E minunat sentimentul de a lua binoclul și de a porni la plimbare din spatele curții noastre ca să vezi stârci, egrete sau cormorani. O altă zonă frumoasă de explorat este aceea a vechilor păduri ale Vlăsiei, iar ceea ce ne încântă cel mai tare este că peisajul acesta de păduri, lacuri și delte se poate parcurge în lung și în lat pe trasee de bicicletă”, adaugă ea.

Nu și-au propus să facă un loc rustic, nu au vrut să punem ștergare vechi sau covoare colorate pe perete, ci au preferat să construiască un spațiu aerisit, în care elementele tradiționale sunt lăsate să respire – ele sunt acolo ca să te poarte în călătorie, atât cât trebuie ca să îți fie bine. „Nouă ne este foarte drag motivul românesc al trifoiului cu patru foi, pe care l-am reinterpretat și l-am folosit ca element de design în mai multe ipostaze”, spune Diana.

Pentru păstrarea aerului autentic al casei, cei doi au lucrat mult cu meșteri mai în vârstă de prin țară. Au avut și câteva provocări interesante, cum ar fi să-i convingă pe aceștia să păstreze colțurile rotunjite în casă, deși se loveau de replica implacabilă „păi trebuie să fie perfect perpendicular, ca în București și la blocurile noi, pentru că așa se face acum”. Diana și Alex au păstrat ușile și ferestrele originale ale casei, dar le-au oferit vopsea nouă, făcută la comandă, astfel încât să fie cât mai aproape de turcoazul original, folosit odinioară.

„Au fost multe încercări cu vopseaua și ne-a ieșit de-abia a treia oară. Nu am pus parchet, nu este ce credem noi că trebuie la țară, am pus dușumele de lemn pe care le-am tratat special, acoperișul a rămas cel original și a fost reparat tot cu țiglă de casă veche”, mai povestește Diana.

Bineînțeles că cei doi au adus și elemente noi, din contemporan, care să completeze spațiul cu un confort al zilelor noastre. Chiar și acestea, ca de exemplu canapelele și mesele din paleți sau piscina, reușesc să se integreze natural în cadru. Cât despre utilități, acestea există într-o măsură mulțumitoare pentru viața la țară: au apă curentă din sat și din puțul propriu, iar încălzirea este electrică sau cu sobe pe lemne (cu mențiunea că satul are în plan și rețeaua de gaze).

 

 

Chiar dacă Diana și Alex au deschis „Rural ai liber la tihnă“ chiar în pandemie, în 2020, pierderile nu au fost unele care să-i demoralizeze. Diana spune că i-a ajutat mult faptul că închiriază integral și spațiul de cazare este gândit pentru grupuri mici. După ridicarea restricțiilor, cei doi au putut găzdui și evenimente distanțate, în aer liber. „Dar da, au fost și pierderi, spre exemplu un cort de glamping de 700 EUR rupt sau anulări last-minute, dar știm că trebuie să trecem peste aceste evenimente, să privim cu optimism viitorul și să ne primim cu drag oaspeții”, crede Diana.

Chestionar cu idei bune

Stilul casei: Am încercat să folosim cât mai mult lemn vechi din zonă, am luat uși vechi și elemente de decor de la vecini din sat, precum și bănci și vase din Transilvania, care ne este foarte dragă și în care decorul caselor este foarte apropiat de al nostru. Mobila nouă a fost luată de pe Vivre sau IKEA și tot ce a fost nou a primit o patină de vechi. Mesele de afară sunt făcute la comandă, au o lungime de patru metri, sunt tratate cu o lazură specială de antichizare, pe baza de apă, și sunt frezăluite astfel încât să primească sfori de prindere.

Cel mai autentic românesc obiect de mobilă sau de decor: Sunt foarte autentice și de-ale locului coșurile de pescuit țipari, pe care noi le-am recondiționat cu mare grijă și atenție. Ne-au devenit lustre în camerele casei și la intrarea în bucătărie pentru că, pe lângă faptul că arată foarte bine, ele poartă și povestea locului. Vecinii în vârstă ne-au povestit de timpurile în care se prindeau țipari cu aceste coșuri, pe când cele două lacuri, Căldărușani și Dridu, erau legate și porneau exact din spatele curții noastre.

Costul total al investiției: Investiția noastră, cu totul, incluzând tot ceea ce oferă curtea, se ridică la 100.000 euro din fonduri personale și credit. După această sumă, au mai urmat o serie de cheltuieli mai mici sau mai mari, pentru care urmează să tragem linie și să facem calcule. Cele mai mari sume au fost direcționate către reamenajarea casei și a teraselor acoperite – porumbarul și pavilionul.

Cea mai mare provocare: Nu a fost ușor să transformăm vechiul hambar de porumb în terasă exterioară. Am ridicat toată structura cu scripeți și cric, am folosit popi de schelă, ne-am folosit de vechea metodă de a face “mangealâc” (par gros pentru ridicarea greutăților). Nea Petrică, meșterul care ne-a ajutat aici, ar râde, căci el nu credea niciodată că ce facem noi “ajunge în presă”.

Colțul preferat: Fiecare are colțul său preferat – Alex este fan al „băncuței” din lemn vechi cu logo-ul RURAL turnat în rășină epoxi, de culoare turcoaz, și care are trei spătare. Unul mai mic (pentru băiețelul nostru, Martin), unul mediu (Diana) și unul mai înalt (Alex). Eu prefer „zona de citit”, adică un pat de afară, reconstituit din două cadre de pat vechi pe care le-am găsit în podul casei, pat căruia îi fac umbră o căpiță de fân și un brad foarte înalt.

Foto: arhiva personală, Wildventure.ro

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
ULTIMELE ARTICOLE
icon

VIDEO Un birou de întâlniri și lucru alternativ a fost amenajat în pasteluri...