Bucătărie

După ce criterii și cu ce poți să separi livingul de bucătărie într-un open space

Ce faci când ai un apartament mic sau mediu ca dimensiune, cu un open space și vrei să separi livingul de bucătărie fără să irosești spațiu? Un perete fals e exclus, căci îți taie culoarul de circulație, dar am găsit alte soluții împreună cu un designer de interior.

Un open space vine cu câteva avantaje importante, anume o circulație mai eficientă, posibilitate mai mare de socializare și supraveghere a copiilor, dar românii îl evită din cauza mirosului şi din obişnuinţa de a avea fiecare cameră de sine stătătoare. O soluție poate fi o amenajare hibrid. Dacă şi tu cauţi să separi bucătăria de living într-un open space fără a ajunge la soluţia extremă de a ridica un zid, ţi-am pregătit câteva idei. 

Află propunerile unui designer de interior şi a unei arhitecte despre cum văd ele o separare eficientă între cele două spaţii, păstrând conceptul de open space:

1. Ţine cont de sursa de ventilaţie

bucătărie mică fără ventilaţie naturală
Motivul pentru care bucătăria din imagine nu este tocmai bine aşezată este pentru că nu are acces la o fereastră

„Bucătăria trebuie aşezată în apropierea unei surse de ventilaţie naturală. Chiar dacă ai cea mai performantă hotă, este esenţială ventilaţia naturală”, spune designerul de interior Iulia Văculişteanu de la Designful. Dacă montezi mobilierul lângă fereastră, îți e mai uşor să aeriseşti după o sesiune de gătit intens. Și pui canapeaua sau televizorul pe pereţii fără geamuri.

2. Ia în calcul luminozitatea

Lumina naturală ar trebui să intre tot prin bucătărie, pentru că acolo ai nevoie de o bună vizibilitate. Aşază blatul lângă fereastră, dar adaugă şi benzi LED sub dulapurile superioare, pe pereții fără geamuri. Pentru zona de living, poți folosi lumină ambientală, caldă, creată de becuri incandescente, dar este preferabil să nu te rezumi la o singură sursă de lumină artificială în niciuna dintre cele două zone. Joacă-te cu corpurile de iluminat și combină lămpi cu benzi LED, lampadare sau accesorii luminoase de perete, precum un mesaj din litere volumetrice luminate.

3. Analizează volumetria

open space lung
Aşază bucătăria astfel încât să nu te uiţi din canapea la chiuvetă în loc de TV

Forma spaţiului contează foarte mult în împărţirea lui, continuă Iulia. Dacă nu ai instalaţiile şi firele electrice trase şi încă mai poţi delimita zonele unui open space, gândeşte-te la funcţionalităţi. Într-o cameră dreptunghiulară, dacă aşezi bucătăria pe-o latură lungă, iar livingul pe cealaltă latură lungă, vei ajunge să priveşti chiuveta în loc de televizor, aşa că e mai bine să împarţi spaţiul în două pătrate. Dacă nu e mare nevoie de ea, bucătăria poate fi aşezată într-un colţ al camerei. Dacă ai deja de-a face cu un pătrat, împarte-l în jumate şi foloseşte fiecare parte pentru o funcţionalitate diferită, nu amesteca elementele de bucătărie cu cele de living.

4. Stabileşte proporţiile

 „Consider că bucătăria şi livingul ar trebui să fie împărţite proporţional. În cazul apartmentelor pe care le-am avut de amenajat, bucătăria reprezenta cam o treime din living. Într-un open space, spaţiul cel mai generos şi deschis ar trebui să fie ocupat de living, iar restul de bucătărie”, crede arhitecta Irina Radu de la iDecorate. 

5. Ia-ți în calcul obieciurile

Dacă nu găteşti mai niciodată, poți reduce bucătăria la o suprafaţă și mai mică decât cea propusă de Irina, mai ales dacă folosești livingul intens ca spaţiu de socializare. Dacă livingul funcţionează şi ca birou pentru telemuncă, atunci cu atât mai mult ar trebui să ocupe o suprafaţă mai mare livingul. Ia în calcul obiceiurile şi când planifici culoarele de trecere: dacă îţi place să mănânci floricele în faţa televizorului, poţi aşeza cuptorul cu microunde în dreptul canapelei. Dacă ţi se face foame după ce ai terminat munca, ai putea aşeza biroul aproape de frigider. 

După ce am clarificat câteva aspecte legate de strategie, te poţi inspira din câteva exemple vizuale, care nu doar că separă funcţional cele două zone, dar adaugă o dinamică estetică bine-venită:

  1. Riflaje
riflaje pentru open space
Riflajele sunt suficient de înguste încât să facă delimitarea fără să aglomereze spaţiul

Poți folosi riflajele ca divider între living şi bucătărie. În acelaşi timp, pot fi suport pentru televizor sau pentru rafturi de cărţi, propune Iulia de la Designful. Poţi alege între diferite grosimi ale elementelor de lemn, între diferite înălţimi, culori, dacă să fie simple sau cu accesorii aplicate sau dacă să fie lipite sau cu o distanţă între ele. Orice ai alege, nu ai cum să greşeşti când vine vorba de riflaje.

2. Insulă

insula delimitează zonele dintr-un open space
Insula poate face trecerea între bucătărie şi living fără derapaje vizuale

Tot Iulia adaugă insula pe listă ca element de delimitare. Fie ca o realizezi sub formă de bar și pui o băncuţă lângă ea, o transformi în spaţiu de depozitare sau loc pentru electrocasnice incorporabile, insula separă cele două zone ale unui open space, mai ales atunci când schimbi puţin paleta cromatică între bucătărie şi living. Analizează întâi dacă e suficient spaţiu: ar trebui să ai un culoar de trecere de cel puţin 60 centimetri pe fiecare latură a ei.

3. Etajeră

divider open space
Nu aglomera etajera, chiar dacă vrei să creezi un divider cu vizibilitate redusă

O etajeră light, îngustă, tocmai bună pentru cărţi de reţete şi decoraţiuni minimaliste, poate delimita la fel de bine cele două zone. Nu trebuie să fie înaltă până în tavan, ba chiar poate fi de înălţimea unui birou şi poate chiar să includă unul, dacă e nevoie. Important e să nu creezi un element masiv, care să aglomereze vizual. Trecerea de la living la bucătărie poate fi realizată subtil.

4. Structură metalică

 structură metalică
O structură metalică arată grozav într-o amenajare industrială sau scandinava

Structurile metalice vin în toate formele, culorile şi mărimile, iar unele se montează aşa de uşor că nici nu ai nevoie de ajutor specializat. Unele structuri metalice se instalează sub forma unui perete despărţitor suspendat, format din multe elemente mai mici prinse între ele. Altele structuri metalice au partiţii sudate între ele, eventual includ sticlă securizată, iar elementele sunt prinse bine în perete pentru că sunt foarte grele. În cazul celei de-a doua variante, ai şi beneficiul izolării fonice şi olfactive.

5. Structură de sticlă

sticlă securizată
Pentru mai multă siguranţă, alege sticlă securizată

Structura de sticlă poate să fie cea abia menţionată: un perete format din metal şi sticlă securizată, dar la fel de bine poate fi realizată doar din sticlă, similar delimitărilor realizate în bănci sau în multinaţionale. Sticla poate fi opacă sau transparentă, cu model sau simplă, iar în oricare dintre variante, vei putea găti fără teama că se răspândeşte mirosul. 

Foto: Pinterest

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
icon

Din espressor în vitrină: cum au fost folosite capsulele de cafea pentru două...