5 camere de cămin locuite de studenți la Arhitectură: ipsos, picturi murale și-un hamac

Dacă ești student sau studentă și anul ăsta ai prins loc la cămin, felicitări, a dat norocul peste tine… într-un fel sau altul. Traiul la cămin în România nu-i tocmai cel mai roz, dar mulți dintre studenții care l-au simțit pe pielea lor spun că-i „o experiență care trebuie trăită”.

Iar anul 2020 nu a fost unul propice pentru cei înscriși pe listele de așteptare pentru o cameră de cămin. Pandemia a redus locurile și-așa puține în căminele studențești. „Anul ăsta, din cauza pandemiei, au făcut camerele de două persoane (din patru, n.r.) și nu au mai rămas aceleași ale celor care au investit în ele”, povestește Daria Frunză, studentă la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu (UAIM) din București.

Așa că puțini studenți au mai prins locuri în căminele de stat. Din cinci studenți pe care i-am rugat să ne invite virtual în camerele lor de cămin, patru dintre ei nu mai locuiesc în ele anul acesta. Însă uite ce soluții de decorare și chiar amenajare au găsit pentru camerele în care au locuit.

1. Zona de lucru, separată de zona de dormit

Bianca Maria Dragomir a prins loc la căminul C1 din Bulevardul Lacul Tei și anul trecut, și anul acesta. În primul an, a renovat de-a dreptul camera: „am ales o lavabilă albă, ca să dăm senzația de spațiu mai mare, având în vedere și dimensiunile reduse ale camerei, dar și din cauza faptului că nu sunt apreciate de administrație intervențiile artistice și mai puțin convenționale pe pereți”. Pe jos era linoleum când ea și colegele ei s-au mutat acolo, pe care au simțit nevoia să-l acopere cu mochetă, fiind într-o stare mai puțin fericită.

Au venit și cu piese de mobilier de-acasă, din nevoia de confort fizic, dar și psihic. „La cazare, atașat contractului se semnează și un proces verbal, unde sunt declarate bunurile de care beneficiem din partea căminului: paturi, saltele, dulapuri, mese, scaune, etajere eventual”, explică Bianca. Ea și colegele ei au ales să folosească doar paturile, saltelele și dulapurile – „minimul necesar, astfel încât experiența locuirii să fie cât mai relaxantă, comodă, fără teama de a deteriora ceva ce nu ne aparține”.

Cu experiență de un an de locuit într-o cameră de cămin, Bianca și colegele ei și-au dat seama că ideea lor de a grupa mobilierul astfel încât fiecare student să aibă spațiul personal nu era tocmai eficientă. „Pe parcurs am realizat că e mult mai benefic să ne separăm zona de lucru față de cea de noapte”, explică ea.

Iar apoi au folosit mici decorațiuni ca să facă totul mai cozy și mai primitor. „Ne-am axat pe non-culori sau culori neutre, ca să facem totul mai coeziv, având în vedere că aici conviețuim mai multe persoane cu caractere și atitudini diferite”, povestește Bianca.

În rest, au decorat cu tot felul de amintiri, fotografii, scrisori, obiecte vintage și chiar proiecte DIY, cum ar fi o lădiță transformată în noptieră sau o oglindă veche restilizată. „Am ales lucruri care să ofere indicii despre cum suntem noi și despre cum ne place să ne înconjurăm de căldură și liniște”, spune studenta.

2. Schițe pe pereți, un brad DIY și un fel de living improvizat

Daria Frunză a stat patru ani la căminul C1 din Bulevardul Tei. „A fost o experiență foarte faină, în special în anii mici, când eram toți curioși, dădeam petreceri găteam împreună”, povestește ea. „Camera 129 era celebră pentru petreceri, până când au început să aibă razii obligatorii de poliție prin cămin și nu ne-au mai lăsat”, adaugă.

În patru ani, a schimbat trei camere, dar ultima în care a locuit i-a fost cea mai dragă. „Am avut noroc că am stat cu o singură colegă, același an cu mine, dar la design interior”, spune Daria. Nu doar că aveau mai mult spațiu în cameră, însă colega avea și un simț al organizării bine dezvoltat datorită căruia spațiul era mereu ordonat.

Fiind doar două persoane, celelalte două paturi au rămas nefolosite. „Pe unul l-am demontat și din celălalt am făcut un fel de canapea pentru zona de living, în caz că aveam «musafiri»”, explică.

În rest, decorațiunile de pe pereți erau câteva poze, dar și schițe de arhitectură, câteva etajere, tot felul de cărți și de reviste de arhitectură, „unele chiar moștenite din camera de cămin”. Ba chiar în preajma Sărbătorilor, au improvizat un brad de Crăciun: „l-am făcut din tuburi de la plot aruncate, o bormașină împrumutată din cămin și o instalație de la colega de cameră, la ora unu noaptea, după o zi foarte lungă de atelier”, povestește Daria.

3. O pictură murală aproape la fel de lungă cât peretele

Tot în căminul C1 din bulevardul Tei a stat și Cosmin Pantelimon, student la UAIM, timp de patru ani. În afară de mobilierul care era deja în cameră când s-a mutat acolo, nu a făcut mari modificări. El și colegii lui au montat o etajeră deasupra birourilor, pentru un pic de spațiu de depozitare în plus.

Până la un moment dat, când un prieten foarte bun care venise în vizită, cunoscut sub numele toybox în lumea artei stradale, s-a apucat de vopsit peretele cu vopsea acrilică. A ieșit un mural super colorat, lung cât toată zona de birouri.

 

View this post on Instagram

 

CVMIN roller and acrylic house paint #roller #acrylic #mural #painting #chromatic #graphic #composition #architecture #geometry #3d #volume #streetart #toybox

A post shared by toybox (@toybox.toybox) on Feb 27, 2020 at 10:01am PST

Bineînțeles, nu s-ar fi împăcat prea bine cu regulile administrației căminului, dacă l-ar fi descoperit cineva. „Nu cred că administratorii l-au văzut vreodată, dar cred că l-au vopsit alb după ce am plecat noi”, povestește Cosmin.

4. Un perete decorat cu ipsos și un hamac în mijlocul camerei

Regulile administrației căminului C1 din Bulevardul Tei nu i-au împiedicat nici pe Rareș Fundulea și colegii lui de cameră să monteze un hamac între paturile lor supraetajate. L-au prins cu holșuruburi în pereți, iar prinderile au rămas moștenire pentru studenții care s-au mutat acolo după ei.

„Nu prea ai voie să dai găuri în pereți, dar se mai fac și din astea. Acum în cameră stau alți doi băieți de ani mai mici, care folosesc și ei prinderile să-și pună hamacul acolo”, explică Rareș. Tot în camera lor exista și o pictură pe perete, deasupra unuia dintre paturi. Era acolo dinainte să se mute ei, „lăsată moștenire de alți studenți”.

 

View this post on Instagram

 

MinimalMap | pm pentru comenzi si detalii . . . . . . #RoCity #urban #map #frame #interiordesign #art #project

A post shared by 212. (@harti.rocity) on Oct 21, 2018 at 1:18pm PDT

Iar peretele cu biroul era și el deja decorat când s-au mutat. „E ipsos întins cu degetul, se face ușor”, povestește Rareș. Iar efectul e unul interesant, căci fără el ar fi fost un perete alb plictisitor.

5. Joc de etajere și luminițe în zona biroului

Și Carmen Modoran și colegele ei din camera de cămin din C1 au încălcat regula găurilor în pereți ca să-și monteze câteva rafturi deasupra birourilor. Le-au folosit ca extra spațiu de depozitare. „În primul an, eram cinci în cameră și astfel nu mai aveai loc să arunci un ac. Așa că am mobilat perimetral și am prins tot ce se putea în perete”, explică ea.

Ca să facă spațiul un pic mai cozy, a adăugat și câteva instalații luminoase. „Cât despre reguli, ele nu sunt așa de stricte, pentru că oricum camerele lasă de dorit”, povestește Carmen. Administratorii mai închid ochii la micile abateri, mulțumiți că mulți dintre studenți ajung să-și amenajeze camerele cu investiții serioase – ba chiar să schimbe pardoseala.