VIDEO Cum a amenajat o arhitectă un apartament interbelic atât de degradat încât nu a putut salva niciun element original
„Mare parte din proiectele mele sunt de restaurare. Ori durerea acestui spațiu a fost că nu am prea avut elemente de restaurat. În schimb, ne-am dorit să avem o intervenție empatică”, îmi spune Andra Bica, arhitectă de interior în cadrul Kanso Design, la începutul turului apartamentului interbelic de patru camere pe care l-a renovat și amenajat de curând. Împarte locuința cu Pufu, motanul găsit pe casa scării, care „a venit împreună cu apartamentul” și pe care, după o perioadă de boală, l-a adoptat. „Acum e colocatarul meu și ne iubim mult, mai ales el pe mine”, adaugă ea zâmbind.
Când a preluat apartamentul, Andra și-ar fi dorit să-l poată restaura, dar elemente originale erau mult prea degradate. „Cum nu am găsit elemente de care să ne putem lega, tot ce am reușit să facem a fost o intervenție ușor nostalgică, o reinterpretare a unor stiluri, cu respect față de trecutul clădirii”, spune ea. Nu a modificat compartimentarea sau structura și a păstrat arcadele originale, pe care le-a descoperit sub un strat de rigips. Nu a putut salva tâmplăria de lemn, dar a vopsit liniile arcuite încât să le scoată în evidență.
Un apartament interbelic din București amenajat cu respect față de trecut
Holul generos, atipic pentru apartamentele de azi, e un spațiu cheie al apartamentului. În perioada interbelică, holul nu era doar o zonă de trecere între exterior și interior, dar și un spațiu de expunere a artei și a altor obiecte de valoare. Aici, Andra a avut două priorități: întâi, „Un volum care să fie ca o bandă fără sincope și să integreze absolut tot ce ține de zona de zi”, după cum descrie dulapul circular din lemn care leagă încăperea de living și creează un flux neîntrerupt. Pe partea dinspre intrare funcționează ca spațiu de depozitare pentru haine, iar pe partea dinspre living devine bibliotecă.

A doua prioritate, perspectiva din dreptul intrării în apartament. „Când gândesc un spațiu, întotdeauna mă întreb ce văd în momentul în care deschid ușa. În cazul acesta, am vrut un capăt de perspectivă interesant și funcțional”, explică arhitecta alegerea de a pune în capătul lui, la fereastră, o masă mare de dining, potrivită pentru adunări cu prietenii, cu elemente sculpturale care atrag privirea imediat.
Dormitorul și biroul răspund unor nevoi practice. În primul a montat un spațiu de depozitare amplu și bine organizat, conceput și ca element de termoizolare — dulapul mare din dormitor acoperă un perete calcan. Iar biroul este o încăpere multifuncțională: loc de lucru, dar include și o canapea realizată pe comandă, cu pernă detașabilă, care poate servi ca pat pentru oaspeți.
Bucătăria este încăperea în care Andra se regăsește cel mai mult ca designer de interior. „Este caracterizată prin multe curbe, spații fluide care se continuă fără întrerupere, generând un tot unitar.” Și aici, a gândit amenajarea „în cadre”: primul este zona de masă cu băncuță, care invită la explorarea restului bucătăriei, unde formele devin mai geometrice și mai dinamice. Materialele naturale au fost esențiale. A combinat lemnul cu o lastră de piatră naturală cu desen aparte, pe care a ales-o din prima clipă în care a văzut-o, pentru modul în care poate scoate în evidență restul elementelor spațiului.
A aplicat aceeași piatră și în baia matrimonială, pentru coerență și sustenabilitate. A gândit geometria plăcilor ceramice astfel încât să evidențieze textura pietrei.

Dar spațiul care m-a inspirat și care m-a făcut să mă întreb unde și cum aș putea adapta stilul și în casa mea este, în mod paradoxal, baia de serviciu. O încăpere foarte mică, cu toaletă și duș, unde arhitecta a mizat pe o atmosferă intimă și puternică. A vopsit pereții în într-o nuanță burgundy, aceeași nuanță în care a ales și gresia cu care a îmbrăcat zonele rotunjite ale dușului.
După ce am terminat de filmat turul acestui apartament, am hotărât că ne-am muta acolo ieri.
Foto via Arthur Tintu