Un bucureștean și-a vândut garsoniera și, cu tatăl său, a transformat o dubă într-o casă pe roți unde locuiește tot timpul
Cu doi ani înainte să împlinească 30 de ani, Ionuț a renunțat la viața din Capitală și la cariera lui în IT, și-a vândut garsoniera și s-a mutat înapoi la Buzău, orașul său natal. Tânărul a hotărât să-și centreze viața în jurul pasiunilor sale pentru natură, alergare montană și călătorii. În 2025, după ce s-a întors de pe Camino de Santiago, alături de tatăl său, a transformat o dubă Fiat Ducato într-o casă pe roți pe roți, gândită pentru locuit full-time, nu doar pentru vacanțe.
Decizie între estetică și confort: o dubă autoutilitară cu suficient spațiu pentru trai
Ionuț a terminat Facultatea de Electronică din cadrul Politehnicii, timp în care s-a angajat ca administrator de baze de date într-o companie de servicii software. A lucrat aici până la vârsta de 28 de ani, când s-a hotărât să facă o schimbare de carieră, să-și vândă garsoniera din oraș și să se mute înapoi în orașul natal, în Buzău.
A început să viseze la un camper, în timp ce a parcurgea Camino de Santiago la pas, pe coasta de nord a Spaniei. „Pe lângă toate plajele, golfurile ascunse și parcările cu priveliști spectaculoase, erau nenumărați tineri cu aspectul acela clasic de surfer din reviste, făcându-și tabieturile pe lângă dubițele lor convertite, marea majoritate fiind modele clasice de VW Transporter din anii 2000”, își aduce el aminte.
În 2025, a cumpărat un Fiat Ducato. „Piața de autoutilitare second-hand este una destul de provocatoare, ținând cont ca aceste mașini au rolul de a „munci” mai mult decât o mașina normală, deci nu a fost ușor și a durat destul de mult până am găsit duba potrivită, în starea în care doream, împreună cu toate dovezile că a fost îngrijită și potrivită proiectului meu”, continuă Ionuț.
Munca a durat aproximativ un an, însă nu a avut un deadline setat, ci a lucrat atunci când s-a putut. Au fost săptămâni în care el și tatăl lui au muncit zilnic, de dimineața până seara, dar au fost și multe altele în care nu au lucrat deloc. A preferat să facă fiecare etapă fără grabă și să treacă la următoarea doar atunci când era convins că a făcut totul așa cum trebuie.
„Nu doar un campervan, ci un tiny home pe roți”
„Am ales să dimensionez sistemul electric, toaleta, rezervoarele de apă curată și de apă gri astfel încât să nu depind de campinguri. Eu am construit acest tiny house pentru a locui full-time, ca într-o casă, nu doar pentru vacanțe. Bateria, împreună cu panourile solare, îi permit să stea off-grid pe termen nelimitat.
De fapt și de drept, continuă, nu este doar un campervan, ci un tiny house pe roți. Îi plac foarte tare amenajările interioare în spații mici, iar asta a fost provocarea și dorința lui: să creeze un spațiu cât mai cozy, în care să poată locui oriunde își dorește.
La interior, enumerate din spate în față, după cum explică, camperul are un pat de 90 × 185 centimetri, sub care există o zonă de depozitare foarte mare pentru bicicletă, rezervorul de apă curată și multe altele. Patul se poate extinde la o lățime de 140 centimetri, iar cei 50 de centimetri suplimentari reprezintă, pe timpul zilei, zona de living sau birou, acolo unde se află cele două scaune și o masă ajustabilă.
Zona de bucătărie este formată din două corpuri de mobilier poziționate lateral, care includ chiuveta, un frigider generos încastrat și multe spații de depozitare pentru tot ce are nevoie ca să-și gătească ca acasă: plită pe inducție, un air fryer etc. „Există chiar și un espressor de cafea, care este unul dintre detaliile mele preferate, împreună cu sistemul lui de acționare. E o plăcere să văd cum iese espressorul din mobilier, având în fundal câte un peisaj superb.”
După această zonă, rămâne accesul pe ușa culisantă, iar pe partea opusă se află baia. E un spațiu complet waterproof, unde poate face duș cu apă caldă datorită boilerului electric, plus o toaletă cu compost, care a fost și cel mai scump obiect.
Ionuț a documentat întreg procesul pe pagina lui de Instagram, unde are și o postare specială dedicată costurilor, având în vedere că a ținut o evidență destul de precisă a tuturor cheltuielilor pe tot parcursul acestui proiect. Prețul final s-a ridicat la aproximativ 31.000 de euro.
Conversie de la dubă la autorulotă pe cont propriu, în echipă tată-fiu
Pentru a-și transforma duba pe care a cumpărat-o într-o mini căsuță pe roți, Ionuț s-a ocupat de întreaga parte de documentare – a petrecut sute de ore pe YouTube și Pinterest, a făcut randări și schițe și a căutat piese și soluții tehnice. De la bun început, subliniază, a colaborat cu o companie specializată în astfel de conversii, Celtic.
„Ei s-au ocupat de toate modificările care au implicat intervenții asupra caroseriei, precum montarea ferestrelor, a trapelor și a panourilor solare. În rest, totul a fost realizat de mine și de tatăl meu, sub monitorizarea constantă a celor de la Celtic, care ne-au oferit sfaturile și recomandările necesare ori de câte ori am avut nevoie. Tot ei s-au ocupat și de etapa finală, reomologarea dubei, astfel încât acum campervan-ul meu este, oficial, încadrat în acte ca autoturism autospecial de tip autorulotă. Este un detaliu care îmi oferă multă liniște atunci când călătoresc în afara țării”, spune Ionuț.
Adoră cum fiecare detaliu a trecut prin mâinile sale și a tatălui său și este foarte mândru de rezultatul muncii lor. La partea de provocări, cea mai mare a fost multitudinea de unghiuri și forme neregulate pe care le prezintă caroseria dubei. „Dacă un tiny house pornește de la o construcție bine definită, cu unghiuri și forme simple, aici nu a fost deloc ușor să adaptăm fiecare etapă în funcție de nevoi.”
Chiar dacă există o multitudine de proiecte foarte bine documentate de la care a putut învăța, tot a avut nevoie de timp și de răbdare până când a înțeles cum trebuie lucrat în astfel de situații – de la prinderea tuturor structurilor grele de caroserie, până la adaptarea pereților și a dulapurilor exact pe forma dubei, folosind șabloane din carton.
În tot procesul, a trebuit să țină cont și de șocul mecanic, motiv pentru care fiecare îmbinare, fiecare sistem de prindere și fiecare detaliu au trebuit gândite astfel încât să reziste în timp.
Un tiny home pe roți pe lângă care treci treci fără să-l vezi
Ionuț povestește și cum și-a dorit ca tiny-ul său pe roți să fie imperceptibil printre celelalte mașini dintr-o parcare. „În lumea vanlife, acest concept se numește „stealth camping”, adică posibilitatea de a parca și dormi aproape oriunde fără a da de bănuit că este cineva înăuntru. Astfel, am montat panouri cu perdele etanșate complet, iar chiar și noaptea, cu toate luminile aprinse în interiorul camperului, din exterior nu se vede absolut nimic”, zice el.
La partea de „ce nu-i place”, pe primul loc ar pune ușa culisantă, unde ar fi fost destul de greu de montat o plasă pe întreaga deschidere. Rezultatul este că intră în casă multe insecte și că atunci când deschide ușa pe timp de ploaie intră puțină apă. destul de multe insecte mă vizitează și îmi verifică activitatea pe parcursul zilei. Dacă ar fi s-o ia de la capăt, ar adăuga o ușă de acces între cabina de condus și spațiul de locuit.
Ar adăuga la listă și poziția patului, care, chiar dacă este suficient de mare și comod, are deasupra câteva corpuri de mobilier care nu-i permit să se miște cu aceeași libertate și lejeritate ca într-o casă. „Dar, după câteva cucuie, cred că m-am obișnuit și mi-au intrat în reflex mișcările necesare”.
Până în clipa de față a făcut două călătorii mai lungi cu camperul. Prima a fost prin țară, unde a condus aproximativ 1.000 de kilometri până la Cluj, apoi prin Maramureș și Bucovina, iar apoi a mers în Italia, unde a petrecut aproximativ trei săptămâni în Dolomiți, timp în care s-a antrenat și a participat la Lavaredo Ultra Trail, unul dintre cele mai cunoscute concursuri de alergare montană din Europa.
A dormit aproximativ 50 de nopți în casa lui pe roți și doar o singură dată într-un camping amenajat. „Profit de ocazie să îl recomand: dacă treceți prin Breb, în Maramureș, merită să campați la Babou.”
În ceea ce privește un sfat pentru cei care vor să-i calce pe urme, el îi încurajează pe doritori să se întrebe, în primul rând, de ce își doresc un campervan. „Dacă răspunsul este doar pentru că arată bine pe internet, probabil că nu merită investiția. Dacă, în schimb, există un stil de viață pe care vor să îl trăiască, atunci camper-ul poate deveni un instrument extraordinar pentru a călători si descoperi lumea, sau chiar a locui full-time.”
Alte subiecte interesante
Ultimele articole
