LIFE

De la oraș la sat: a moștenit casa de vacanță a părinților și a transformat-o complet, dar a păstrat biblioteca și scaunul tatălui ei

    Odată cu seria „De la oraș la sat”, am descoperit din ce în ce mai mulți oameni care au ales să trăiască în natură. Mulți au dorința unei vieți lipsite de zgomot și poluare, însă nu pentru toți este practic sau posibil. Cei norocoși sau extra-determinați recurg la un compromis, o casă de vacanță unde se pot retrage oricând au nevoie de un respiro.

    Sînziana și Andi, soț și soție, sunt „copii de oraș” care își caută constant liniștea pierdută în București. În primăvara lui 2020, după ce virusul Covid-19 ajunsese deja și în România, un trip în natură și schimbarea bruscă a vieții i-au făcut să viseze la o casă la țară.

    „A fost un impuls de moment, care nu s-a materializat pe loc, dar care a crescut într-un vis acolo, în fundalul existenței pandemice urbane. Tânjeam după un loc în care să avem mai mult spațiu (trăim într-un apartament foarte cozy, dar de două camere) și în care să avem liniște”, povestește ea.

    În vara lui 2021, visul s-a concretizat, iar cuplul a început munca la o casă din județul Prahova, după Vălenii de Munte, într-un „sat tipic muntenesc, cu multe dealuri cam perfecte.”

    O locuință de familie, cu istorie de peste 20 de ani

    Casa renovată de Sînziana există în familia ei din 2000 și i-a rămas moștenire. A fost casa de vacanță a părinților, dar și a petrecerilor ei de weekend din liceu și studenție. „Ai mei au renovat-o și au transformat-o într-un loc minunat, plin de viață. Dar după ce a murit tata, au urmat câțiva ani în care locul și-a pierdut identitatea. Anii noștri de doliu au lăsat casa goală, dar 2021 a venit cu o energie nouă. Familia noastră s-a mărit de atunci, am făcut loc schimbării. Casa este o expresie a erei noi în care am intrat”, explică ea.

    Au început lucrările în iulie 2021, iar în noiembrie le-au terminat, la nivel de construcție, deoarece amenajarea propriu-zisă „este și va rămâne work in progress.” Au investit în renovare aproximativ 40.000 de euro, dar nu au pus în acești bani mobilierul și electrocasnicele, deoarece continuă să fie cumpărate.

    În prezent, casa are trei dormitoare, un birou (cu o canapea extensibilă dacă este nevoie), un loft deschis care funcționează ca living, un dining cu o bucătărie, o baie, dar și o verandă cozy.

    Procesul renovării – așteptări vs realitate

    „Am pornit la drum cu planuri modeste: să scoatem gresia și să punem parchet, să schimbăm ferestrele și să punem centrală, cam aici se oprea bugetul, dar nu și ambițiile noastre”, spune Sînziana. Planurile lor se concentrau mai mult piesele de mobilier, decât pe starea acoperișului, dar își doreau să bifeze și apa curentă, căldura, să nu existe crăpături în pereți, să nu scârțâie mobila și să nu se împrietenească cu rozătoarele. Practic, își dorea în casă toate utilitățile pe care le găsești la un bloc din oraș, dar cu aerul curat, liniștea, cântecul păsărilor și copacii de la țară. Evident, socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg.

    „În realitate, am schimbat acoperișul, am înălțat podul și am creat astfel un etaj, am demolat tavanul din vechiul open space și am obținut o cameră înaltă de 6 metri (un pic problematic pe timp de iarnă), am izolat casa, am schimbat sistemul electric, am renovat baia complet, am finalizat instalația de încălzire și am montat centrală termică care se alimentează cu butelii de propan”, explică ea.

    În tot acest proces, cuplul a apelat la un constructor de bază, care a lucrat cu o echipă mică și a fost mereu prezent la fața locului. El a fost motorul renovării extinse, pentru că i-a spus cum poate face cu ușurință toate lucrurile la care ea visa – fereastră în acoperiș și eliminarea tavanului din open space.

    Au apelat și la un arhitect, care le-a confirmat planul constructorului și i-a bătut la cap să înceapă renovarea cu acoperișul, dacă vor să facă modificări. „Odată ce am decis să refacem acoperișul, constructorul ne-a spus că poate înălța vechiul pod și putem aveam două camere sus. Acolo am deraiat complet de la planul inițial și ne-am dat seama că putem construi o casă suficient de mare pentru familia noastră extinsă și că această căsuță poate deveni un AirBnb atrăgător”, adaugă ea.

    Casă de vacanță: cea mai mare provocare

    Pe lângă partea financiară, Sînziana spune că le-a lipsit un arhitect sau manager de proiect care să-i ghideze pe tot parcursul lucrărilor. Au crezut că vor salva bani dacă nu lucrează până la capăt cu arhitectul, dar, așa cum explică, în industria asta, comunicarea este greoaie.

    „Specialiștii, indiferent că vorbim de tâmplari, instalatori, constructori, nu știu să comunice cu oameni ca noi, cu 0 cunoștințe în renovări, sisteme de încălzire, tipuri de izolație, tipuri de tencuială, de acoperiș etc. De aceea, de multe ori și senzația că nu poți avea încredere în ei. Așa că am luat multe decizii rapid, fără prea mult timp de research”, spune tânăra.

    Un alt factor care le-a complicat viața a fost faptul că locuința e la 100 de kilometri de București, motiv pentru care au înlocuit multe vizite pe șantier cu video-call-uri. Sînziana crede că unele detalii ar fi putut arăta altfel, dar s-au împăcat cu situația.

    Casa are apă curentă și electricitate, dar la capitolul gaze sunt încă la stadiul de proiect pe zonă și cel mai probabil vor fi rezolvate prin 2025. Au avut o provocare și aici, deoarece a fost important să țină casa încălzită cât nu erau acolo și să poate controla climatul din Capitală. „Așa că apelăm la butelii mari cu propan, instalate în afara casei”, adaugă ea.

    O locuință modernă, unde au fost păstrate elementele de suflet

    Sînziana și Andi au încercat să păstreze tipicul casei și al zonei, dar actualizate la nevoile lor și la genul de estetică în care se regăsesc. Casa are o fundație solidă de piatră, dar o structură de lemn și un interior în care tot lemnul predomină. „Nu am vrut un look rustic, nu ne regăsim, ci mai degrabă un cottage modern, simplificat, dar confortabil. Mi-am dorit tâmplărie din lemn, cu ferestre cu șprosuri. Am vrut negru, dar am fost sfătuiți să alegem un antracit, care pe termen lung nu ar afecta tâmplăria când este foarte cald afară. I-am descoperit pe cei din Homorâciu, (hcr.ro), care fac magie din lemn. Ei au lucrat scara noastră, ușor abruptă din cauza lipsei spațiului, dar perfectă”, precizează proprietara.

    Pentru apartamentul din București, Sînziana s-a lăsat sedusă de potențialul maximalismului, dar aici a dorit un spațiu nu doar minimalist, ci simplificat până la esență. Interiorul adună toate fanteziile culese de pe Pinterest și din călătoriile ei în vestul și nordul Europei. Îi plac la nebunie casele scandinave, motiv pentru care a integrat elemente și în casa de vacanță, dar a păstrat și specificul zonei.

    „De exemplu, la parter, camerele au tavanul relativ jos, am preferat să rămână așa, și colțurile pereților sunt rotunjite, așa cum le făceau pe vremuri. Am păstrat din casa veche lucrurile cu adevărat importante: oglinda bunicii mele, din lemn de nuc și trandafir, toate tablourile de la artiști mici români din colecția tatălui meu, la care adaug acum tablourile din colecția noastră, dar și masa de colț a bunicii, pe care stă pick-up-ul meu acum”, completează ea.

    Casa este în familia Sînzianei din anii 200, dar de când ea și Andi și-au pus amprenta, simte că o redescoperă cu fiecare vizită. Încă aranjează lucrurile prin ea, însă unele rămân neschimbate, cum ar fi biblioteca, biroul și scaunul de birou ale tatălui ei.

    Colțul preferat? Nu e doar unul. „Dormitorul nostru de la etaj, pe care-l ținem intenționat mobilat, doar cu un pat și un fotoliu perfect pentru citit. Veranda, dimineața, la cafea. Masa mare din dining, unde au loc toți prietenii noștri. Sub tei, pe scaunele Adirondack”, spune ea.

    Casă de vacanță: „Mi-e foarte ușor să vin și foarte greu să plec”

    Cei doi vin aici oricând au ocazia și, așa cum povestește proprietara, îi este foarte ușor să facă asta și foarte greu să plece. Întreaga experiență i-a făcut cunoștință cu latura ei mai calmă, mai lucidă și serenă. Când vine la sat, simte cum îi dispare FOMO, se concentrează mai bine la muncă, se enervează mai puțin, și îi dispare anxietatea care vine la pachet cu viața de oraș.

    Cu toate astea, încă nu se gândește să se mute complet aici. Se consideră o fire urbană, are nevoie de agitația orașului, de restaurante, ieșiri cu prietenii și întâlniri de business, dar îi place contrastul care reiese din schimbarea de peisaj și opțiunea să pună pauză.

    „Mai mult decât locuit aici, văd o afacere de familie. Am învățat din greșeli, aș vrea să o iau de la capăt cu alt loc tot aici, să renovăm și să transformăm zona într-o atracție. Nu cred că trebuie să ai castelul Bran lângă pentru așa ceva, cred că puterea terapeutică a naturii este suficientă ca selling point. Oamenii ca mine, care locuiesc în orașe mari, de la care trebuie să ia pauză în mod constant, au nevoie de locuri gândite pentru ei, fără hore și ceaunuri (nu c-ar fi ceva greșit), fără să coste 200 de euro pe noapte, pentru câteva zile de liniște”, este de părere proprietara.

    Cuplul ia lucrurile treptat, iar noul lor proiect este curtea, unde se simt copleșiți, dar învață răbdarea. Sînziana spune că a plantat deja primele hortensii, le păzește și are emoții despre cum vor trece peste prima iarnă. Vor să construiască un deck acoperit, care să fie vedeta întâlnirilor în sezonul cald.

    „De acolo vezi livada cu meri și peri, dar și un măslin sălbatic plantat de tata”, adaugă ea. Au un șopron unde va fi o bucătărie de vară, o camera care funcționează deja ca o magazie, cu mobilier vechi din casa bunicilor, și un depozit de lemne. Proiectul lor se extinde și prinde contur la fiecare vizită, iar Sînziana se bucură și este recunoscătoare pentru fiecare realizare.

    Subscribe
    Notify of
    guest
    0 Comments
    Inline Feedbacks
    View all comments
    ULTIMELE ARTICOLE
    icon

    De la oraș la sat: a moștenit casa de vacanță a părinților și a transform...