LIFE

De la oraș la sat: o familie povestește cu ce greutăți vine la pachet mutarea pe un teren virgin, în pădure

publicat pe 13 iun. 2024

    Traiul urban poate însemna adesea un ritm alert, poate fi gălăgios și poluat. Suntem curioși să aflăm poveștile oamenilor care au plecat din oraș, să descoperim de ce au luat această decizie, cât de greu sau ușor le-a fost și cum li s-a schimbat viața.

    Continuăm seria „De la oraș la sat” cu povestea lui Răzvan Ene, un tânăr care s-a mutat la țară în 2015, alături de părinți și frați. Familia locuiește într-o căbănuță pe care a ridicat-o prin forțe proprii, în timp ce lucrează la casa mare, o construcție de care se ocupă tot ei.

    Au ales un teren din Țara Zarandului, județul Hunedoara, o zonă extrem de frumoasă, plină de verdeață, poziționată la poalelor munților Metaliferi. Drumul nu le-a fost ușor, dar cu dăruință și pasiune au reușit să-și vadă visele cum prin viață.

    Cabana în care Răzvan locuiește alături de familie
    Cabana în care Răzvan locuiește alături de familie

    Trei „puncte slabe” ale terenului și procesul mutării la sat

    Răzvan, născut în orașul Pucioasa din județul Dâmbovița, și-a dorit încă din adolescență o viață liniștită, departe de oraș, unde să se bucure de natură și compania familiei, formată din părinți, un frate și o soră.

    „Căutarea unui loc retras, în zonele de deal și de munte, am început-o în 2010, dar aveam nevoie ca spațiul să îndeplinească anumite criterii – să aibă o suprafață generoasă, o pădure pe proprietate, apă în apropiere, peisaj frumos și neapărat să fie într-o zonă înaltă, nu în vale”, a continuat el.

    Timp de cinci ani, vară de vară, Răzvan și familia au căutat terenul visat prin județul Dâmbovița, cât și prin Brașov sau Hunedoara. Având în vedere că erau și limitați de bani, abia în 2015 s-au legat lucrurile. Cât era în vizită la un prieten din Hunedoara, Răzvan a găsit terenul perfect într-una dintre comunele din Țara Zarandului, o regiune de poveste care se întinde pe teritoriul județelor Arad, Hunedoara și Alba.

    Proprietarul terenului nu plănuia să vândă, dar „L-am rugat pe Dumnezeu să ne arate dacă ăsta este terenul pentru noi sau mai trebuie să căutăm, iar câteva minute mai târziu, proprietarul ne-a spus că-l vinde. L-am cumpărat pe loc și am plecat acasă în Dâmbovița”, își aduce aminte Răzvan.

    Terenul îndeplinea multe dintre condițiile familiei, dar avea și trei puncte slabe: un sol extrem de sărac (dar totuși ușor și nisipos), pe care nu se găsea fir de păpădie, trifoi sau urzică, nu avea niciun pom fructifer plantat pe toată întinderea lui și nici un drum practicabil, dar nici electricitate. „Am socotit acele criterii un moft și am mers înainte, chiar dacă a fost mai greu decât ne-am imaginat”, susține tânărul.

    Primul lucru pe care l-a făcut familia a fost să închidă o parte din teren (aproximativ un kilometru liniar de gard, o suprafață de 3-4 hectare). „Este poziționat în mijlocul unei păduri, la doi kilometri distanță de vârful Setraș, așa că a fost necesar. Altfel, tot ceea ce am fi cultivat ar fi fost stricat de porci mistreți, căprioare, vulpi sau iepuri”, explică proprietarul.

    Tot în 2015 a început și construcția unei căbănuțe de 25 metri pătrați, formată dintr-un dormitor cu două paturi, o bucătărie și baie. „A fost ceva compact, ca o rulotă. Aici am locuit timp de câțiva ani, din primăvară și până toamna târziu”, completează Răzvan.

    Răzvan, împreună cu tatăl și fratele lui, a ridicat cabana cu un buget de 2500 euro. „Am fost uniți și am reușit. Plus de asta, talentele ascunse au început să apară. Sora mea a bătut în mare parte lambriul la interior și a pus parchetul, iar fratele meu, chiar dacă era doar un băiețel atunci, bătea de zor la prima lucrare încredințată, fără să-și dea seama că asta-l pregătea pentru o lucrare mai importantă în viitor”, precizează el.

    Munca intensă și roadele sale

    Odată ce cabana a fost construită, a urmat o nouă provocare – aducerea apei pe teren, fără pompă, ci prin cădere, singura variantă care le permitea să aibă apă fără curent. La început, familia nu și-a permis un sistem propriu de energie electrică, așa că lucrul la cabana l-au făcut manual, ajutați doar de o drujbă și borbașină cu acumulator.

    În 2017, cu ajutorul unui prieten, Răzvan a construt și o magazie din panouri sandwich, cu o suprafață de aproximativ 85 de metri pătrați. Ulterior, în spațiu a amenajat și o cameră de locuit cu baie.

    În 2022, familia lui a vândut casa din orașul natal și s-au mutat definitiv la țară, unde au început și construcția la casa mare. Până catunci, familia a trăit fără frigider sau alte lucruri care necesitau curent continuu, iar pentru iluminat foloseau surse alternative pe acumulatori mici. „Trăiam aici în special pe timp de vară, când nu aveam nevoie de prea multă lumină seara, pentru că ziua era lungă, iar când se însera, la 22:00, ne culcam”, zice Răzvan.

    Mai mult, tânărul subliniază și cum timp de șase ani, până în 2021, transportul din sat până sus la ei (2 kilometri) se făcea pe jos, motiv pentru care a cărat în spate de la diferite alimente, la materiale de construcții. „A fost foarte dificil la început”, completează el.

    Între timp, în toamna lui 2023, proprietarul a instalat și un sistem solar off-grid de care este foarte mulțumit și care a susținut toate aparatele electronice din casă, fără probleme, pe timp de iarnă, fără ajutorul generatorului.

    Sistemul solar off-grid
    Sistemul solar off-grid

    Pe terenul din jurul casei, care măsoară 20.000 metri pătrați, familia a plantat sute de arbuști, pomi fructiferi și ornamentali, dar și legume, verdețuri și fructe.

    „Lupta cea mai mare este cu iarba și pădurea care are tendința să acapareze orice suprafață liberă. Însă, chiar dacă locuim la 700 metri altitudine, asta nu ne împiedică să ne bucurăm de pepeni roșii sau galbeni, piersici rotunde sau plate, caise, castane, smochine sau afine. Pe lângă asta, an de an, avem și o grădină plină cu diverse zarzavaturi. Din comerț cumpărăm puține produse, în principiu ce nu crește la noi sau care ar fi mult prea greu de cultivat”, spune antreprenorul.

    În rest, au făcut investiții mari în sisteme proprii (apă, canalizare, energie electrică, încălzire), pentru a nu avea facturi și plăți lunare pe lungi perioade de timp.

    Un sfat pentru cei care vor să plece de la oraș la sat

    Răzvan mărturisește că un asemenea pas, de a renunța la urbe pentru viața la țară, implică multă muncă și sacrificiu de sine, plus că oamenii trebuie să se descurce în orice situații. A învățat să repare mașină de teren, să schimbe consumabile, să repare țevile de apă care se sparg, ba chiar a făcut întreaga instalație sanitară a locuinței.

    „Nu poți face acest pas dacă nu știi să trăiești fericit și cu puțin. Sunt multe provocări, viața de aici e foarte diferită de cea la oraș. De la transport și educație, la alimentație și modul în care-ți câștigi existența. E bine să cântărești lucrurile și să faci alegerea potrivită cu inima, dar și cu rațiunea”, încheie el.

    Subscribe
    Notify of
    guest
    0 Comments
    Inline Feedbacks
    View all comments
    icon

    De la oraș la sat: o familie povestește cu ce greutăți vine la pachet mutare...