Au folosit ChatGPT pentru a crea randări în fiecare încăpere și schițe de mobilă, pentru o renovare de la distanță
Nume, profesie: Daniel Moisescu, lucrează în IT.
Oraș: București
Suprafață: 47 metri pătrați
Împarte casa cu: soția lui
Daniel Moisescu locuiește în Elveția din 2019, împreună cu soția lui. A plecat în afară încă de când a terminat liceul. „Mi-am trăit toată viața în străinătățuri – 7 ani în Manchester (Marea Britanie), și 6 în Zurich (Elveția)”, povestește el. Însă deși a prins rădăcini acolo unde locuiește în prezent, familia lui a rămas la Galați, iar o parte din prietenii cuplului sunt la București, așa că el și soția „trag” des acasă. În 2024, au decis că e cazul să-și ia un loc al lor, să nu mai înnopteze pe la prieteni, prin Airbnb-uri sau hoteluri. L-au găsit într-un bloc comunist din București, Drumul Taberei, iar după ce l-au cumpărat, s-au pus pe renovat. Le-a ieșit un apartament cozy, cu o estetică inspirată din anii ‘60, care le aduce aminte de apartamentele bunicilor lor din Galați și care le creează un sentiment aparte: „parcă ne-am întors acasă”.
Spațiul măsoară 47 de metri pătrați utili, împărțiți într-un apartament cu living, dormitor, bucătărie, baie și un balcon. Era în stare decentă la cumpărare, însă avea finisaje învechite, în stil anii 2000, ceea ce nu se potrivea cu dorințele cuplului. Daniel și soția lui au pornit renovarea cu scopul să aducă apartamentul într-o zonă modernă și să-l amenajeze astfel încât să nu mai necesite îmbunătățiri majore pentru aproximativ 15 – 20 de ani.
Cât a costat
Achiziția au făcut-o în 2024, cu 68.000 euro, iar apoi au mai investit încă 48.000 euro pentru renovare, pe care au finalizat-o în șapte luni. Nu au apelat la ajutorul unui arhitect sau designer, iar asta le-a adus situații dificile pe parcurs, pe care au fost nevoiți să le gestioneze pe cont propriu.
Costurile totale au inclus toate produsele și serviciile necesare pentru amenajarea finală, de la constructori, mobilier, electrocasnice, până la materiale și decorațiuni. „Doar manopera, instalațiile și materialele brute au avut un buget fix – 25.000 euro – în care ne-am încadrat la mustață. Restul au fost adăugate pe parcurs, în funcție de ce decorațiuni drăguțe mai găseam pe Insta și cât de generoase erau buzunarele noastre în perioada aceea”, explică Daniel.
Probleme în renovarea pe cont propriu și de la distanță
„Uneltele” care i-au ajutat pe Daniel și soția lui să renoveze singuri au fost ChatGPT, Instagram și Pinterest. Partea cea mai distractivă pentru Daniel a fost mobilatul, care a venit abia spre finalul renovării. Deși avea o idee despre cam cum și-ar dori să arate amenajarea și chiar o listă prestabilită de piese (care l-a ajutat să gestioneze bugetul), avea nevoie de un instrument care să-i ofere o imagine de ansamblu. Pentru asta, a folosit ChatGPT – lua piesele de mobilier din listă, i le „dădea” inteligenței artificiale împreună cu fotografiile cu spațiul și de acolo se aranjau toate.
„Prompturile sunau cam așa: «Am atașat o poză cu camera goală, și poze cu articolele de mobilier. Distribuie-le în cameră și generează o imagine cu rezultatul final.»”, spune el.
Configurația prizelor și lipsa cunoștințelor necesare
În ceea ce privește implementarea, au lucrat cu echipe de profesioniști care erau obișnuiți să lucreze cu arhitecți, așa că au fost nevoiți să-și asume standarde de lucru ceva mai complexe. De exemplu, o primă problemă pentru echipa de renovare a fost poziționarea prizelor și corpurilor de iluminat.
„Lipsa de cunoștințe în CAD/proiectare a fost un obstacol pe care l-am depășit cu ceva greutate, dar pentru care am găsit alternative online, cu o curbă de învățare relativ mică. Cotele pentru prize le-am pus într-un tool online de proiectare 3D (am uitat cum îi zice) și mai apoi trimiteam screenshoturi colegilor de pe șantier”, povestește Daniel.
Și corespondența a fost una atipică, fiindcă nu era în țară la momentul șantierului, iar asta s-a tradus într-o colaborare de la distanță cu meseriașii, prin apeluri video și schimb constant de informații. „Ei procurau materialele brute (ciment, vopsea, etc), iar eu le comandam online finisajele (gresie, faianță, plinte, obiecte sanitare) – ajungeau prin curier la locație și treaba mergea șnur. Ne sunam aproape zi de zi”, explică el.
Apoi, a întâmpinat o problemă similară când a venit momentul să configureze mobila făcută pe comandă.
„Nu lucrăm fără proiect de arhitect”
Când a venit momentul pentru a configura și realiza mobila de bucătărie, a intervenit o altă problemă. Deși Daniel avea toate informațiile necesare – de la dimensiunile încăperii, la cerințe privind materialele și poziționarea corpurilor, cu tot cu schițe și moodboard-uri – de la primii doi furnizori la care a mers a primit un refuz: „Nu lucrăm fără proiect de arhitect”. Abia a treia oară a fost cu noroc, când a găsit o firmă cu proiectant in-house, care s-a ocupat de proiect și i-a realizat mobila pe care și-o dorea.
Probleme cu vecinii
Pentru că nu locuiau în România, Daniel și soția lui nu apucaseră să cunoască prea bine vecinii din blocul în care se afla apartamentul, iar asta s-a dovedit a fi o problemă pe parcursul renovărilor. „Nu era zi în care să nu primesc de la asociație tot felul de somații, amenințări, sancțiuni, vizite de la poliție, deși am lucrat mereu cu forme legale și în afara orelor de liniște”, povestește el. Cu timpul, lucrurile s-au mai liniștit, dar nu fără efort din partea cuplului. La fiecare vizită în țară, încercau să fie cât mai săritori și să se pună bine cu vecinii. „Măturam zăpada din fața blocului, am dat cu var pe scară, făceam curat zi de zi, le răspundeam la mesaje – după ceva timp s-au potolit singuri”, își amintește Daniel.
La finalizarea lucrărilor, Daniel și soția lui au obținut ceea ce ar descrie ca fiind o „surpriză colorată într-un bloc comunist” și spun că le aduce amândurora aminte de apartamentele bunicilor din Galați, care sunt din aceeași generație – începutul anilor ‘60 – și au exact aceeași configurație.
Chestionar cu idei bune
Stilul casei: L-aș numi un mid-century mai jucăuș.
Ce te atrage la stilul ales de tine: Este bucurie pură, genul de spațiu în care mă regăsesc 100%.
Care este încăperea ta preferată: Sincer, cel mai mult îmi place cum am transformat balconul, dintr-o zonă pentru depozitat borcane într-un spațiu de lucru cochet. Este cea mai mică încăpere dar cea în care ne place amândurora să petrecem cel mai mult timp (pentru că acolo e biroul și suntem doi workaholici, lucrăm cu rândul) – avem geamurile foarte largi, un copac bătrân în față care ne dă intimitate, dimineața ne tragem amândoi un scăunel și ne bem cafeaua, e foarte fain.
Care e ultimul lucru pe care l-ai cumpărat, găsit sau făcut pentru casa ta: În seara în care am terminat de asamblat mobila din sufragerie, am rămas cu o grămadă de carton și ambalaje, pe care le-am dus cu mașina la reciclat. La pubele am dat peste o femeie care aduna haine și deșeuri electrocasnice să le vândă la talcioc. Avea cu ea un telefon vechi, ars de soare, cu disc – i l-am cumpărat pe loc, cu 50 lei, și l-am adus acasă. După ce l-am curățat bine, am luat de la Dedeman un tub de spray cu vopsea oranj și l-am făcut frumos. La housewarming party a fost vedeta serii.
Inspirație: Am răsfoit o groază de cataloage IKEA din anii 70-80, cărți, albume, în rest Instagram și Pinterest. @anothachoppa e o pagină pe Insta care colecționează case frumoase și de acolo m-am inspirat foarte mult. Apartamentul nostru din Zurich e într-o temă foarte similară.
Elementul preferat (mobilier, decorațiune): Lampa Kismas, fabricată din cărămizi de sticlă recondiționate. Am luat una pentru acasă acum câțiva ani și când ne-am apucat de decorat a fost prima pe listă.
Cel mai mare răsfăț: Relativ cu cât ar costa în mod obișnuit, să sparg 900 euro pe prize și întrerupătoare modulare din bachelită a fost un răsfăț meritat. Le-am văzut pe un site în Germania și m-am îndrăgostit de ele instant. Sunt solide ca un tanc, rezistă cât mai ține blocul. Nu regret nimic.
O decizie de amenajare pe care ai schimbat-o pe parcurs: Una dintre debarale de pe hol (unde este acum oglinda) fusese desființată de către fostul proprietar. Aveam în plan să scăpăm și de a doua în favoarea extinderii bucătăriei, dar în final ne-am opus – am rămas cu un spațiu de depozitare versatil, și o delimitare eficientă a bucătăriei de restul casei. Putem să facem sarmale în liniște.
Care este punctul forte al locuinței tale: Am spart mitul cum că apartamentele comuniste sunt ca niște cutii de chibrituri, mici, înghesuite. Arată și se simte foarte spațios. Îmi place și cum fiecare cameră are o culoare dominantă. Pe hol predomină negrul (plinta + prizele), la bucătărie albastru, în sufragerie verdele și oranjul.
Care este camera în care petreci cel mai mult timp: La baie, așteptând să vină apa caldă pentru duș. N-am pus centrală, și regret un pic. Joke aside, cel mai des mă găsești în bucătărie, gătind ceva bun.
Cum ai creat spații de depozitare: Am decis să nu cădem pradă tentației de a sparge pereți și desființa spații existente. Am păstrat nișele originale așa cum erau și le-am îmbrăcat în rafturi de jos până sus. Una dintre ele găzduiește mașina de spălat, lenjeriile și articolele de îmbrăcăminte din extrasezon, iar cealaltă de lângă bucătărie e stația de gospodărie: aspirator, găleți, scule, produse de curățat, etc. Deocamdată este suficient pentru nevoile noastre – am lăsat loc pentru spații suplimentare în dormitor/sufragerie dacă pe viitor va fi necesar. Mobilierul/decorațiunile sunt ușoare și pot fi transbordate în alte poziții.
Unde am insistat foarte mult pe depozitare din belșug a fost bucătăria. Corpurile sunt proiectate până în tavan, maximizând spațiul disponibil. Am importat și un pic din tradiția elvețiană a reciclatului și am aranjat containere dedicate pentru colectare selectivă – lucru pe care l-am observat că e ignorat în multe apartamente din România.
Ce materiale ai folosit în amenajare: Renovarea a fost făcută aproape de la zero – am păstrat tâmplăria de PVC pentru că era în stare foarte bună, și parchetul de lemn masiv. Pentru amenajare, am vrut să readucem la viață elementele tipice care se găseau în apartamentele din perioada respectivă, atunci când au fost proiectate. De exemplu – pe hol și în bucătărie am pus microciment, aducând aminte de mozaicurile de pe vremuri. Am ales plăcile de gresie/faianță de dimensiuni mici, tot din aceleași considerente. Am recondiționat parchetul original. Ca și materiale primează lemnul natural ori vopsit în culori deschise, cu excepția corpurilor suspendate din bucătărie unde am optat pentru un albastru cobalt.
Proiectul DIY pe care l-ai făcut pt casa ta: Nu am nimic special, dar am furat ceva meserie de la colegii de șantier și pot să mă laud că după acest proiect știu să dau cu glet, să pun silicon sanitar și să schimb prize ca un adevărat meșter. Baia și bucătăria sunt opera mea.
Piese cu valoare sentimentală (mobilă, decor): Colecția de reviste Decât o Revistă (DOR). Le-am colecționat cu drag vreme de 13 ani, citit din scoarță în scoarță, și purtat cu mine pe oriunde am fost. Era cât pe ce să le dau la maculatură, până le-am găsit locul perfect în bibliotecă.
Ce înseamnă acasă pentru tine: Nu sunt o persoană solitară, îmi place enorm să invit oameni, să se simtă bine. Casa nu a fost gata până nu am umplut-o cu prezența prietenilor și familiei.
Sfaturi despre cum să-ți faci o casă în care să te simți bine:
Nu lăsa aspectul “de revistă” să stea în calea expresiei propriei tale personalități. Văd atât de multe locuințe lăudate pentru design dar în care parcă nu stă nimeni, pentru că lipsește amprenta individuală. Umple-ți casa cu lucruri care te definesc pe tine – valoarea sentimentală de multe ori o depășește pe cea materială. Asta înseamnă și să ai răbdare și să accepți că nu le poți face pe toate din prima.
Pe aceeași notă, acceptă micile imperfecțiuni odată ce te-ai mutat și începi să exploatezi spațiul. La fel ca și corpurile noastre, și casele devin patinate în timp – pereții se mai zgârie, cimentul mai crapă, se așterne praful pe alocuri. Sunt semne distinctive, nu defecte.
Alte subiecte interesante
Ultimele articole
