Impozitul la casă este o obligație legală clar reglementată, care din 2026 a suferit o majorare semnificativă. Neplata impozitului la casă nu înseamnă doar o datorie amânată, ci poate declanșa un lanț de consecințe financiare și administrative, de la penalități și dobânzi până la executare silită. Află din articol ce se întâmplă dacă nu plătești impozitul la casă și care sunt consecințele reale.
Ce este impozitul la casă
Impozitul pe clădiri, cunoscut popular drept impozitul la casă, este o taxă anuală pe care orice proprietar de locuință din România este obligat să o plătească către bugetul local. Acesta este reglementat de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și se aplică tuturor clădirilor rezidențiale sau nerezidențiale, indiferent dacă vorbim despre case, apartamente sau alte construcții aflate în proprietate privată. Impozitul este datorat de persoana care figurează ca proprietar în evidențele fiscale și cadastrale.
Plata acestei taxe nu este opțională, iar rolul său este de a contribui la finanțarea serviciilor publice locale, precum întreținerea infrastructurii, iluminatul public sau salubritatea. În acest sens, autoritățile locale stabilesc anual cuantumul efectiv al impozitului, în limitele prevăzute de Codul fiscal, prin hotărâri ale consiliilor locale.
În mod normal, impozitul pe clădiri se plătește anual, de regulă în două tranșe, cu termene stabilite la începutul anului fiscal. Plata integrală până la primul termen, de obicei până la 31 martie, poate aduce o bonificație de până la 10%, în funcție de decizia fiecărei primării.
Anul 2026 a venit însă cu o schimbare importantă: actualizarea valorii impozabile pe metru pătrat, ceea ce a dus la o majorare considerabilă a impozitelor pe clădiri.
Dacă în anii anteriori aceste valori au rămas relativ constante, în 2026 ele au fost ajustate la niveluri mult mai ridicate. De exemplu, pentru clădirile rezidențiale racordate la utilități, valoarea impozabilă a ajuns la aproximativ 2.677 lei/metru pătrat, față de 1.492 lei/metru pătrat în anul precedent.
În termeni concreți, pentru un apartament de 50 de metri pătrați, impozitul anual poate ajunge în 2026 la valori între 300 și 500 de lei, în funcție de localitate, de zonă și de coeficienții de corecție aplicați de primărie.
Ce se întâmplă dacă nu plătești impozitul la casă sau la apartament
Legea fiscală românească prevede explicit ce se întâmplă atunci când un contribuabil nu își achită impozitul pe clădiri la termen. Codul fiscal și procedurile fiscale locale stabilesc că orice sumă neachitată la scadență devine datorie bugetară și atrage automat consecințe financiare suplimentare.
Astfel, pentru fiecare zi de întârziere se calculează dobânzi și penalități. Chiar dacă acestea par mici la început, ele se acumulează în timp și pot ajunge să dubleze sau chiar să depășească suma inițială datorată. Astfel, o întârziere aparent nesemnificativă poate transforma un impozit de câteva sute de lei într-o datorie mult mai mare.
Dacă impozitul rămâne neplătit pe o perioadă mai lungă, autoritățile locale pot declanșa proceduri de executare silită. Acestea pot include poprirea conturilor bancare, reținerea unor sume din venituri sau, în cazuri extreme, instituirea de sechestre asupra bunurilor contribuabilului.
Pe lângă consecințele financiare directe, neplata impozitului poate afecta și statutul fiscal al contribuabilului. În anumite condiții, acumularea de datorii fiscale poate conduce la restricții administrative sau la dificultăți în relația cu instituțiile statului, inclusiv la obținerea unor documente sau autorizații.
Ce se mai spune în lege
Pe lângă sancțiunile aplicabile în caz de neplată, legea conține și alte detalii importante de care proprietarii trebuie să țină cont. Modul de calcul al impozitului este strict reglementat și ține cont de suprafața clădirii, de valoarea impozabilă stabilită pe metru pătrat, de coeficienții de zonare și de cota de impozit decisă de consiliul local. Pentru clădirile rezidențiale, această cotă se situează, de regulă, între 0,08% și 0,2%.
Codul fiscal permite și acordarea unor reduceri sau scutiri de impozit pentru anumite categorii de persoane sau tipuri de clădiri, însă aceste facilități depind de deciziile autorităților locale și pot fi modificate de la un an la altul. În 2026, unele dintre reducerile existente anterior au fost eliminate, ceea ce a contribuit suplimentar la creșterea impozitelor.
Nu în ultimul rând, autoritățile au intensificat controalele privind declararea corectă a proprietăților. Prin corelarea datelor cadastrale, notariale și fiscale, precum și prin utilizarea tehnologiei digitale, primăriile pot identifica mai ușor clădirile nedeclarate sau subevaluate, iar proprietarii care nu respectă obligațiile legale pot fi sancționați.
Alte subiecte interesante
Ultimele articole
