Au cumpărat o casă părăsită și au renovat-o singuri, cu materiale salvate din demolări și bani din economii
publicat pe 05 mart. 2024În ultimii zece ani, Cristian, Alice și fiica lor, Lorena, au căutat un loc la sat, unde să petreacă mai mult timp în natură și să se bucure de relaxare, departe de agitația orașului. În vara lui 2021, familia a găsit casa perfectă și a fost „dragoste la prima vedere.” Au cumpărat o locuință părăsită, veche de aproape 80 ani.
Cristian Velțan (45 de ani) și soția lui, Alice, și-au dorit de multă vreme o casă la țară, un loc unde să meargă weekend de weekend pentru o gură de aer proaspăt, relaxare și conectare cu natura. „Nu am căutat cu insistență o casă anume, iar accentul l-am pus pe locul de amplasare al casei. Ne-am dorit să nu fie în centrul satului, ci am preferat o zonă mai liniștită, cu toate că accesul e puțin mai dificil”, explică proprietarul.
Bărbatul, alături de un prieten, deține un service de motociclete în Bistrița, oraș unde și locuiește. De-a lungul anilor, el a văzut mai multe căsuțe, dar niciuna nu l-a convins până la capăt, asta până când un client de la service i-a povestit cum a văzut o casă de vânzare la el în sat, izolată ca poziționare de restul locuințelor.
Cristian a sunat proprietarii, iar un weekend mai târziu s-a dus să o vadă. „Nici nu știam unde e satul, ne-am rătăcit pe câmpuri, dar când am văzut-o am știut din start că este casa pe care o căutam. Nici n-am intrat în ea și nici n-am adus pe cineva să-i facă expertiza. Am bătut palma pe loc”, a spus el.
Asta s-a întâmplat în august 2021, când antreprenorul a cumpărat casa din satul Archiud, aflat la 35 kilometri distanță de Bistrița.
O casă arsă și apoi reconstruită
Casa era nelocuită de ani buni, dar venea cu o istorie bogată – inițial, fusese construită din lemn, dar a ars în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar apoi reconstruită din lemn și chirpici.
Odată cumpărată, Cristian a apelat la echipe de meseriași, atât pentru acoperiș, cât și pentru restul lucrărilor, dar prețurile foarte mari, cât și termenele lungi de execuție l-au făcut să ia decizia de a lucra singur la ea.
„Acoperișul era o lucrare urgentă, așa că am început cu el, alături de fratele meu. L-am terminat în două luni, după ce am muncit doar în weekend-uri. Am continuat cu interioarele, iar în prima iarnă am putut sta de sărbători aici”, spune el.
Rezultatele bune i-au dat curaj să continue, cu informații pe care le lua de pe internet, iar apoi le punea în practică pe șantier. În doi ani și jumătate a adus-o la stadiul de a fi locuibilă.
Are o arhitectură specifică zonei, motiv pentru care a încercat să păstreze cât mai mult din elementele vechi, fără să aducă multe modificări. Nu a putut salva, însă, cornișa (triunghiul) de pe acoperiș, așa că a luat decizia de a mări terasa și de a prelungi acoperișul. Mai mult, a demolat bucătăria de vară care era în dreapta casei și, în locul ei, cu materiale noi, a construit baia.
O investiție de aproximativ 20.000 de euro
Casa are aproximativ 60 metri pătrați și e compusă din tindă (intrare ca un hol) și două camere, în timp ce accesul la baie se face prin terasă. Terenul, principalul motiv al achiziției, are 40 ari și vine cu teren pentru grădină, livadă și curte.
În primul an, l-a împrejmuit, a demolat toate construcțiile extra (grajd, coteț etc.) și a păstrat doar o șură pe care vrea s-o transforme într-un foișor. A curățat și pomii din livadă, a plantat alții tineri, iar munca în grădină a dat și rezultate bune.
Până în prezent, familia a investit undeva la 20.000 euro, dar Cristian spune că a refolosit și materiale din demolări. „Cumpăram în fiecare săptămână ce aveam nevoie pentru munca pe șantier. O parte din bani i-am avut economisiți, iar restul au venit din salariile noastre”, adaugă el.
Casa este racordată la electricitate, TV și internet, dar apa o captează de pe acoperiș în fântână și o folosește ca apă menajeră pentru baie. Sistemul de încălzire al apei vara e cu panouri solare, iar iarna cu boiler electric. Pentru canalizare a montat o fosă septică, iar încălzirea e pe lemn, cu sobe de teracotă.
Proprietarul adoră terasa casei, de unde se bucură de cafeaua matinală sau de apusurile superbe, în timp ce-i face foarte mare plăcere să-și petreacă timpul în livadă și grădină.
Cât despre un sfat pentru cei care vor să-i calce pe urme, Cristian încheie: „trebuie să fii pregătit pentru foarte multă muncă. Nu cred că am fost vreodată acolo fără să fim nevoiți să facem ceva, dar, la final de zi, când stai și privești ce ai realizat, trec toate durerile și ai un sentiment de împlinire maximă.”
-
hotnews
O familie îndrăgostită de folclor a restaurat cu metode tradiționale o casă din lut, veche de 100 ani
-
hotnews
La 70 ani, o femeie a renovat o casă la țară, unde trăiește cât e cald afară și crește o grădină imensă
-
LIFE
Cu 35.000 euro și o mână de meșteri locali, au renovat o casă veche de 100 ani și nelocuită timp de 16
-
Curte
Molidul argintiu: cum se îngrijește și înmulțește acest copac superb de curte
Un arbore unic, care poate fi punctul central al grădinii tale.
-
LIFE
Semnificația coroniței de Crăciun. Unde e bine să o așezi în casă și ce simbolizează
Îți spunem și cum să îți faci una acasă.
-
CURĂȚENIE ȘI ORGANIZARE
La câte grade se spală pernele și ce trebuie să știi dacă nu vrei să le duci la spălătorie
Depinde de tipul pernei.
Actiunea in sine (reabilitarea unei case traditionale) e laudabilă, insă aș face unele observații: conceptul casei inițiale (modestia, sinceritatea materialelor, materialele locale) făceau casa atrăgătoare; Materialul de la învelitoare-tegola, elementele de lemn afumate si disparitia frontonului sunt elementele care nu se prea integreaza. E bine ca s-a pastrat sura, iar gardul se vede ceva metalic-e obsesie de orășean să facă gard țapăn, dar tradiționalele sunt de lemn si piatra(eventual), doar de delimitare.
Una peste alta, e frumoasă casa, iar pentru șură puteți consulta un arhitect sau măcar ghidurile de specific local elaborat de OAR, disponibile pe site.