Cum arată casa din Pipera a unui designer de interior, amenajată lent, în doi ani și jumătate, cu o investiție de 100.000 euro
Pentru majoritatea designerilor, proiectele rezidențiale presupun găsirea unui echilibru între propriile idei și dorințele beneficiarilor. Pentru Mona Buică, însă, lucrurile au stat diferit. Când a început amenajarea propriei case din Pipera, Voluntari, a avut libertatea de a lua fiecare decizie exact așa cum și-a imaginat-o. Rezultatul este o locuință de 260 de metri pătrați utili, organizată pe parter, etaj și mansardă, în care stilul wabi-sabi contemporan se împletește cu numeroase piese personalizate și intervenții realizate manual.
Mai mult decât un exercițiu de design, casa a devenit un proiect construit în ritmul vieții reale. De la fundație până la mutarea efectivă, procesul a durat aproximativ doi ani și jumătate, timp în care spațiul a avut ocazia să evolueze organic și să își găsească identitatea.
„Obiectivul nu a fost crearea unui spațiu perfect sau spectaculos, ci a unei case care să poată fi trăită firesc și care să transmită o stare de calm și echilibru”, spune Mona Buică.
O casă construită lent, fără presiunea perfecțiunii

Casa a fost realizată în regie proprie, iar faptul că designerul a urmărit îndeaproape toate etapele construcției i-a oferit control asupra fiecărui detaliu, de la compartimentare până la finisajele finale. Locuința este organizată clar între zona de zi și cea de noapte. La parter se află livingul, diningul, bucătăria, biroul și o baie, toate conectate fluid între ele și deschise către curte și terasă. Etajul găzduiește dormitorul matrimonial, camera copilului, dormitorul de oaspeți și băile aferente, iar mansarda a fost transformată într-un univers dedicat jocului și imaginației.
Unul dintre avantajele acestui proiect a fost chiar timpul. În loc să fie perceput ca o constrângere, acesta a permis amenajării să se construiască firesc, fără decizii grăbite.

„Privind înapoi, cred că timpul a fost unul dintre cele mai importante avantaje ale acestui proiect. Faptul că amenajarea s-a construit treptat mi-a permis să aleg obiectele și materialele intuitiv, fără grabă și fără presiunea de a finaliza rapid spațiul”, observă Mona.
De la fundație până la mutarea efectivă în casă, procesul a durat aproximativ doi ani și jumătate. „Amenajarea a avut timp să evolueze organic, iar multe dintre piesele integrate în casă au fost selectate treptat, pe măsură ce spațiul începea să capete identitate și atmosferă proprie”, spune designerul.
Wabi-sabi contemporan și un minimalism care nu pare rece

Direcția estetică a casei poate fi descrisă drept un wabi-sabi contemporan, adaptat unei locuințe de familie. Deși predomină formele simple și paleta cromatică neutră, spațiul nu transmite deloc senzația de răceală sau rigiditate asociată adesea minimalismului. „Mi-am dorit un spațiu coerent și aerisit, dar în același timp locuibil și confortabil, fără senzația de rigiditate”, povestește designerul.
În living, mobilierul cu forme rotunjite, corpurile de iluminat sculpturale și texturile tactile creează o atmosferă relaxată. Nuanțele de crem, nisipiu și lemn deschis sunt completate de accente discrete de teracotă și verde, care apar punctual în întreaga casă. „Mi-am dorit un spațiu care să transmită liniște și echilibru, fără exces decorativ, dar care să păstreze în același timp căldura unei locuințe trăite”, spune Mona.

Aceeași filosofie se regăsește și în dining, unde masa din lemn masiv este pusă în valoare de un perete cu textură minerală aplicată manual și de corpuri de iluminat organice.
Bucătăria principală a fost concepută să dispară vizual în ansamblu

În bucătărie, liniile curate și materialele neutre sunt completate de o plită invizibilă, care contribuie la continuitatea vizuală a spațiului. Deși ocupă o suprafață generoasă și include o insulă centrală, aceasta nu domină zona de zi. Din contră, Mona a gândit-o astfel încât să se integreze firesc în ansamblul open-space și să contribuie la atmosfera calmă a casei.

Mobilierul realizat la comandă urmărește aceeași paletă neutră prezentă în întreaga locuință, iar fronturile fără mânere vizibile reduc zgomotul vizual. Insula devine punctul de legătură dintre zona de gătit și dining, fără să creeze o delimitare rigidă între funcțiuni. În jurul ei, volumele simple și suprafețele continue contribuie la senzația de ordine și echilibru.
„Am urmărit un tip de minimalism cald, în care imperfecțiunile firești, intervențiile realizate manual și obiectele cu caracter să contribuie la autenticitatea spațiului”, explică designerul.
Obiectele realizate manual dau identitate casei
Una dintre cele mai interesante caracteristici ale proiectului este numărul mare de elemente dezvoltate special pentru această locuință. În multe camere, obiectele decorative, corpurile de iluminat sau texturile aplicate pe pereți nu provin din magazine, ci au fost realizate chiar de designer. Pe altele, le-a dezvoltat împreună cu ateliere locale, după schițele proprii.
Printre piesele speciale se numără lămpile din hârtie reciclată din bucătăria de vară, corpurile de iluminat modelate manual din ceramică pentru dormitorul de oaspeți, panoul parametric din baia matrimonială și numeroase obiecte ceramice integrate în decor.
Bucătăria de vară aduce natura în interior

Pe lângă bucătăria principală, familia beneficiază și de o bucătărie de vară, amenajată într-o zonă complet vitrată și conectată direct cu exteriorul. Aici, unul dintre cele mai surprinzătoare elemente este măslinul plantat chiar în interior, care devine parte din amenajare și întărește legătura dintre casă și natură. Corpurile de iluminat realizate manual și rafturile deschise contribuie la atmosfera relaxată, aproape mediteraneană.
Spațiul demonstrează foarte bine una dintre ideile centrale ale întregului proiect: natura nu este folosită doar ca decor, ci integrată activ în experiența de locuire.
„Influențele organice se regăsesc atât în formele moi ale mobilierului și corpurilor de iluminat, cât și în paleta cromatică neutră și în relația directă cu materialele – lemn, ceramică, texturi minerale, textile naturale și suprafețe imperfecte”, explică Mona.
Dormitorul matrimonial are o atmosferă inspirată de hotelurile boutique

Dormitorul matrimonial continuă aceeași estetică organică prezentă în restul casei, însă într-o interpretare mai matură și mai intimă. Punctul focal al încăperii este peretele texturat din spatele patului, realizat cu o finisare minerală aplicată manual, care aduce profunzime spațiului fără a avea nevoie de alte elemente decorative.

Corpurile de iluminat suspendate de o parte și de alta a patului au fost dezvoltate special pentru proiect și contribuie la atmosfera calmă pe care designerul și-a dorit-o în zona de odihnă. Nuanțele de crem, bej și gri cald sunt completate de textile naturale și de mobilier cu forme rotunjite.

În loc să mizeze pe contraste puternice sau pe obiecte statement, Mona Buică a preferat să creeze interes vizual prin texturi și lumină. Rezultatul este un spațiu care amintește mai degrabă de o cameră dintr-un hotel boutique decât de un dormitor amenajat după tendințe trecătoare.
Fiecare baie are propria personalitate

Deși întreaga casă urmează aceeași direcție estetică, băile au fost tratate individual și au primit identități distincte.

Baia de la parter a fost gândită ca un mic spa domestic. Amenajarea este dominată de tonuri neutre, volume simple și un perete cu riflaje ceramice verticale care adaugă textură fără să încarce vizual spațiul. Oglinda cu formă organică și corpul de iluminat sculptural contribuie la atmosfera relaxată a încăperii.

În contrast, baia copilului introduce o notă ludică prin tapetul cu vegetație tropicală și prin corpurile de iluminat în formă de maimuțe suspendate pe frânghii. Deși este cea mai jucăușă încăpere din casă, finisajele și cromatica au fost alese astfel încât să poată evolua odată cu vârsta copilului.
Și aici se regăsește aceeași preocupare pentru echilibrul dintre funcționalitate și caracter, fiecare detaliu fiind ales pentru a crea o experiență plăcută, nu doar o imagine spectaculoasă.
Camera copilului a fost una dintre cele mai dificile provocări

Deși întreaga casă include numeroase piese personalizate, camera copilului a fost spațiul care a pus cele mai multe probleme în execuție. Ideile Monei pentru acest spațiu au fost atât de creative, că au pus probleme furnizorilor. În general, dificultățile au apărut din cauza formelor curbe ale mobilierului, propuse pentru micul loc de citit integrat în dressing.

„Mai mulți furnizori au refuzat proiectul din cauza complexității pieselor și a execuției atipice”, spune designerul. Totuși, asta nu a făcut-o să renunțe la planul inițial. Alături de colaboratorul cu care a montat majoritatea mobilierului din casă, Mona a dezvoltat piesele etapă cu etapă și, împreună, au adaptat execuția pe parcurs.

Rezultatul este un spațiu care pare desprins dintr-o poveste. Patul tapițat cu forme organice, colțul circular de citit integrat în mobilier, corpurile de iluminat inspirate de baloanele cu aer cald și perdelele montate deasupra patului creează un univers care stimulează imaginația fără să rupă legătura cu estetica generală a casei.

La rândul ei, mansarda a fost amenajată ca un spațiu de joacă generos, cu zone dedicate teatrului, lecturii, muzicii, jocurilor și activităților creative, toate organizate astfel încât să rămână aerisite și ușor de folosit.
O casă gândită pentru starea pe care o creează

În ciuda investiției de aproximativ 100.000 de euro și a numeroaselor intervenții personalizate, adevărata valoare a proiectului nu stă în buget sau în piesele spectaculoase, ci în atmosfera pe care reușește să o transmită. Bugetul a inclus strict amenajarea interioară, mai precis finisajele, mobilierul custom, obiectele realizate manual, intervențiile decorative, electrocasnice, manopera și o parte dintre piesele executate împreună cu ateliere locale.
„Ca distribuție generală, aproximativ 40% din buget a fost direcționat către manoperă și execuții custom, iar aproximativ 50% către materiale, finisaje și mobilier. Restul bugetului a inclus obiecte decorative, corpuri de iluminat, intervenții realizate manual și costuri asociate implementării”, explică designerul.

Fiecare încăpere a fost gândită să ofere o experiență diferită, dar toate sunt unite de aceeași căutare a liniștii, a confortului și a autenticității. De la baia de la parter, concepută ca un mic spa, până la dormitorul matrimonial cu perete texturat și lumină difuză, casa pune accent pe starea de bine și pe relația firească dintre oameni și spațiul în care locuiesc.
Iar poate cea mai bună descriere a întregii case rămâne chiar cea formulată de designer încă de la începutul proiectului: o locuință trăită, nu doar desenată.
Tips&tricks pentru amenajare de la designerul Mona Buică:
1. Nu grăbi procesul. Timpul este unul dintre cele mai importante „materiale” într-un proiect de amenajare. Multe dintre piesele și deciziile bune au apărut pentru că am avut răbdarea să caut, să testez și să construiesc spațiul în etape.
2. Investește în elementele care dau identitate casei, nu doar în obiecte „de efect”. În cazul acestui proiect, materialitatea, lumina (parte importanta a coerentei vizuale, 90% dintre corpurile de iluminat din proiect urmaresc aceeasi directie organica) și piesele realizate manual au contribuit mai mult la atmosferă decât obiectele decorative spectaculoase.
3. Nu evita intervențiile personalizate sau handmade. Chiar și câteva obiecte realizate special pentru spațiu pot schimba complet caracterul unei case și o pot face să pară autentică și vie.
4. Atunci când un furnizor spune că ceva este greu de realizat, nu înseamnă neapărat că este imposibil. Unele dintre cele mai importante piese din acest proiect au apărut din colaborări locale și din dorința de a găsi soluții, nu compromisuri.
5. O casă nu trebuie gândită doar pentru fotografii, ci pentru starea pe care o creează zi de zi. Dincolo de estetică, cele mai importante lucruri rămân confortul, lumina, funcționalitatea și sentimentul autentic de „acasă”.
Foto: Sabin Prodan / tryingtodoart


