Fie că vorbim despre cabane ridicate la începutul secolului XX de societăți montane incipiente și entuziaste sau despre refugii care au supraviețuit vremurilor și condițiilor vitrege, te invităm să te bucuri de o călătorie în timp, prin locuri în care aerul curat vine la pachet cu o doză mare de nostalgie. Cele mai vechi cabane din România pe care încă le poți vizita.
Ascunse în munți sau cocoțate pe platouri spectaculoase, în locuri în care ajungi după ce bați trasee bătătorite de multe generații de drumeți, sunt cabane pe care iubitorii muntelui le cunosc prea bine, cu un trecut care le face și mai fermecătoare.
Cabana Negoiu – 1881
Sibienii se mândresc cu cea mai veche cabană montană din țară, situată în Munții Făgăraș, la 1.540 de metri altitudine. În 1881 se construia prima cabană montană din România, cunoscută inițial sub numele de Casa de adăpost Șerbota și redenumită ulterior Cabana Negoiu.
Ca multe alte locuri din Carpați, are legătură cu Asociația Carpatică Transilvană din Sibiu, adică cu acei oameni cei care, din dragoste pentru munte, au ridicat primele 60 de cabane în aproape toate masivele din România.
În anul 1890, locul devenise atât de cunoscut încât a fost necesară construirea unei a doua cabane, mai mare. Clădirea inițială a devenit locuința cabanierului, iar în final a fost dărâmată.
Alături de Cabana Bâlea Lac, a fost printre singurele două construcții de acest tip (dintre cele cinci existente în 1914) care au rezistat Primului Război Mondial.
Cabana Postăvaru – 1883
Vechi punct de întâlnire al pasionaților de schi din Poiana Brașov, cabana situată la altitudinea de 1604 metri, în Masivul Postăvaru, este cel mai vechi adăpost funcțional din Munții Carpați. Și are un trecut la fel de frumos ca ea.
Prima cabană de pe Postăvarul a fostconstruită de către aceeași Asociație Carpatică Transilvană între 1881 și 1883. Cabana s-a numit inițial Schulerhütte – Cabana Schuler, după numele săsesc al Masivului Postăvarul, și a fost extinsă în 1891.
Clădirea veche se mai poate vedea și astăzi încorporată în actuală cabană, motiv pentru care se spune că este cel mai vechi adăpost montan în funcțiune din țară, adică este în operare continuă de la construcția ei originală din 1883.
În 1935, cabana a primit numele de Julius Römer‑Hütte, în onoarea lui Dr. Julius Römer, membru de onoare al Societății Carpatine Ardelene a turiștilor.
În 2007 a avut loc consolidarea ei, cu păstrarea elementelor tradiționale și fără a pierde nimic din farmecul ei original, așa cum poți observa singur, dacă mergi la schi în Poiana.
Cabana Bâlea Lac – 1905
Situată la altitudinea de 2034 m, în Munții Făgăraș, și așezată pe o peninsulă care înaintează pe un lac glaciar, cabana în cauză este una dintre cele mai spectaculoase din țară. Și dintre cele mai vechi.
Prima cabană Bâlea Lac a fost ridicată în anul 1904 de către Asociația Carpatină Transilvană și inaugurată în 1905. Aceasta era pe atunci o construcție simplă din piatră, cu o singură cameră.
Cabana a rezistat conflictelor primului război mondial, iar în anul 1937 i-a fost adăugată o clădire din lemn. În anul 1995, un puternic incendiu a distrus cabana în totalitate, iar reconstrucția actualei cabane a început după cinci ani, în anul 2000.
Cea mai frumoasă cabană semi lacustră a fost îmbogățită, peste ani, cu un hotel și o biserică de gheață și este accesibilă de pe legendarul drum Transfăgărășan sau cu telecabina.
Cabana Omu – 1888
Prima cabană de piatră construită în munții Bucegi, la 3 septembrie 1888, este situată pe vârful Omu și este, așadar, cabana plasată la cea mai mare înălțime în Carpați (2505 m).
Prima construcție a fost cunoscută sub numele de „Casa de piatră de la vârful Omul”. În anul 1900 este construită o a două cabană, din lemn, de către Societatea Carpatină Sinaia, iar cele două construcții funcționează o perioadă simultan.
În octombrie 1911 cabana de lemn este distrusă de un incendiu, iar între 1936 și 1937 au loc lucrări de extindere, rezultatul fiind clădirea care se păstrează aproape în aceeași formă și astăzi.
Condițiile de cazare în cabana actuală includ priciuri în camere comune, camere mici de 2‑4 locuri și variante de cazare la mansardă, când este cazul.
Cabana Mălăiești – 1882
Celebra cabană Mălăieşti a fost ridicată în 1882 (prima cabană din lemn din Bucegi), la o altitudine de 1.570 de metri și a avut un trecut plin de intemperii.
În 1923, o cumplită avalanșă a distrus cabana, iar resturile adăpostului au fost cărate mai sus, în golul alpin, și folosite la ridicarea unei alte cabane, la o altitudine de 1.720 de metri, pe locul în care se află și azi.
În 1998, un incendiu a ars construcția și, din nou, s-a construit o nouă cabană, care s-a dat în funcțiune în 2007. Nu a durat mult și, în primăvara aceluiași an, o puternică furtună de zăpadă a distrus acoperișul neconsolidat al adăpostului.
Aflată în Valea Mălăieşti, considerată cea mai frumoasa vale din Bucegi, cabana actuală are o capacitate de 120 de locuri în camere încălzite pe timp de iarna și te așteaptă și cu un restaurant. Priveliștea de și cu milioane de stele este singura care nu s-a schimbat de la inaugurarea cabanei și până acum.
Cabana Dochia – 1913
Perla Masivului Ceahlău, situată la altitudinea de 1750 de metri, este prima cabană turistică construită în Carpații Răsăriteni. Construcția cabanei a început în primăvara anului 1913 și a fost finalizată în toamna aceluiași an.
Cabana Dochia a fost ocupată pe rând de trupele germane, apoi de cele sovietice, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Între anii 1958–1959, cabana a fost extinsă pentru a putea primi mai mulți turiști, iar încăperile vechi au fost completate cu altele noi, cu ziduri din piatră fixată cu mortar și a fost introdus, totodată, și curentul electric.
Dacă atunci cabana putea găzdui 150 turiști, în anii 1984-1988, capacitatea și condițiile de confort ale cabanei au crescut prin adăugarea unei noi aripi, cu trei niveluri.
Astăzi, este una dintre cele mai populare cabane din zonă și nu numai: pe lângă cazare, oferă un restaurant cu mâncăruri delicioase, saună și ciubăr, dar și vecinătatea cu spectaculosul Vârf Toaca și a lui scară către cer.
Cabana Caraiman – 1937
Ridicată în perioada interbelică de către Clubul Carpatin Român și reconstruită în mai multe etape, Cabana Caraiman a fost martora a zeci de generații de montaniarzi, de la înălțimea celor 2.025 de metri altitudine.
Situată în apropierea Platoului Bucegi, pe traseul ce leagă Babele de Crucea Eroilor, cabana a devenit un reper al drumeției românești.
În decenii în care accesul la munte era rar sau dificil, Cabana Caraiman era un refugiu de mare ajutor și păstrează și azi farmecul vechilor cabane montane: cu camere simple, căldură din sobă și o atmosferă pe care nu o găsești decât pe munte.
Lăsată mulți ani în stadiu de paragină, în 2022, a fost cumpărată de violonistul Alexandru Tomescu, cu intenția de restaurare și reintroducere în circuitul turistic, ceea ce s-a și întâmplat, începând cu anul 2023.
Foto: site-urile oficiale ale cabanelor, alte surse menționate în caption
Alte subiecte interesante
Ultimele articole
