Dincolo de separarea emoțională, divorțul înseamnă și o separare a bunurilor. De altfel, partajul devine complicat atunci când în ecuație apare un apartament cumpărat înainte de căsătorie, dar plătit ulterior în rate. Pentru rezolvare, legislația românească face distincții clare între momentul achiziției, contribuțiile oferite și drepturile fiecăruia dintre soți. Află din articol ce se întâmplă cu un apartament cumpărat înainte de căsătorie cu plata în rate dacă soții divorțează.
Ce să știi despre bunurile cumpărate înainte de căsătorie
În dreptul românesc, regula este una simplă: bunurile dobândite înainte de căsătorie aparțin exclusiv persoanei care le-a cumpărat. Acestea sunt considerate bunuri proprii și nu intră automat în masa bunurilor comune ale soților. Chiar dacă, ulterior, persoana se căsătorește, dreptul de proprietate asupra acestor bunuri nu se modifică doar prin efectul căsătoriei.
Această situație este reglementată de Codul civil care stabilește clar că regimul comunității legale de bunuri se aplică doar bunurilor dobândite în timpul căsătoriei. Bunurile anterioare căsătoriei rămân individuale, indiferent de valoarea lor sau de modul în care sunt utilizate ulterior.
Cu toate acestea, folosirea lor în viața de familie sau investițiile făcute în ele pot genera efecte financiare care vor fi analizate distinct, mai ales în cazul unui divorț.
Cum este considerat un apartament cumpărat înainte de căsătorie cu plata în rate
Un caz special apare atunci când un apartament este cumpărat înainte de căsătorie, dar plata acestuia se face în rate, inclusiv după ce soții s-au căsătorit. Conform legii, ceea ce contează este momentul dobândirii dreptului de proprietate, nu momentul în care este achitat integral prețul. Astfel, un apartament cumpărat înainte de căsătorie rămâne bun propriu, chiar dacă ratele sunt plătite pe parcursul mariajului.
Totuși, situația devine mai nuanțată atunci când ratele sunt achitate din veniturile obținute în timpul căsătoriei. Aceste venituri sunt, în mod obișnuit, bunuri comune. Prin urmare, folosirea lor pentru plata ratelor unui bun propriu poate crea un drept de creanță pentru celălalt soț sau pentru comunitatea de bunuri.
Apartamentul nu devine bun comun, dar contribuția financiară făcută în timpul căsătoriei nu este trecută cu vedere de lege, din nou dacă este vorba de un posibil divorț.
Ce se întâmplă cu apartamentul în caz de divorț
La divorț, apartamentul cumpărat înainte de căsătorie rămâne, de regulă, în proprietatea exclusivă a soțului care l-a achiziționat. Bunul nu este supus partajului, deoarece nu este unul comun. Instanța nu va dispune astfel împărțirea apartamentului, chiar dacă ratele au fost plătite parțial în timpul căsătoriei.
În schimb, dată fiind interpretarea legii, celălalt soț poate solicita o compensație financiară pentru ratele achitate din bani comuni. Această compensație se stabilește în cadrul procedurii de partaj și se bazează pe dovezi concrete, precum contractul de credit, graficul de rambursare și sursa veniturilor utilizate pentru plată. Practic, prin compensația oferită, legea încearcă să păstreze un echilibru între dreptul de proprietate și contribuția financiară efectivă.
În multe cazuri, soții aleg să rezolve această problemă prin mediere sau printr-un acord amiabil, mai ales atunci când doresc să evite un conflict prelungit în instanță. Compensația poate lua forma unei sume de bani sau poate fi echilibrată prin atribuirea altor bunuri comune.
Recomandări de bune practici pentru partajul bunurilor la divorț
În situațiile în care există bunuri dobândite înainte de căsătorie, dar plătite parțial în timpul acesteia, soții trebuie să păstreze dovezi clare ale plăților efectuate. Extrasele de cont, documentele bancare și contractele de credit pot fi decisiv importante în cazul unui partaj, în cazul ambilor soți.
De asemenea, o convenție matrimonială încheiată înainte sau în timpul căsătoriei poate clarifica din timp modul în care vor fi tratate ratele sau investițiile făcute în bunurile proprii. În lipsa unei astfel de convenții, comunicarea și medierea rămân soluții eficiente pentru a ajunge la o înțelegere echitabilă.
Totuși, dincolo de litera legii, practica arată că soluțiile negociate sunt, de multe ori, cele mai rapide și mai puțin costisitoare. Interpretarea corectă a Codului civil și sprijinul unui avocat sau mediator pot reduce tensiunile și pot transforma un partaj dificil într-un proces mai ușor de gestionat pentru ambele părți.
Alte subiecte interesante
Ultimele articole
