Nu știu dacă mama ar folosi cuvântul „confort” când vorbește despre casa în care am crescut, dar sigur ar spune că era „în regulă” sau că „avea de toate”. Îmi dau seama că exista un tip de echilibru care nu ținea de cum arăta spațiul, ci de felul în care trăiam toți în el, fie când mâncam împreună cu ea la bucătărie, fie că-și lua un moment pentru ea de cafea.
Acum, când vorbim despre confort acasă, lucrurile sunt mai clare. Spațiile noastre de confort sunt mai bine organizate, ne conștientizăm mai bine ritualurile, iar ideea de a-ți acorda timp pentru tine a devenit o alegere asumată. De 30 de ani, La Festa este asociat cu aceste momente de relaxare care apar în mijlocul unei zile obișnuite. Mesajul „Când alegi La Festa, te alegi pe tine” vorbește exact despre această alegere personală, care rămâne relevantă indiferent de generație.
Cum arăta confortul pentru mama, în anii 90

Foto de Bruno Vega via Unsplash
Confortul mamei mele și al multor femei din generația ei era ceva foarte pragmatic, legat de rutina și ritualurile lor zilnice. Dimineața începea devreme și, înainte să se agite casa, exista un interval scurt în care era liniște, se așeza la masa din bucătărie, în același loc, cu aceeași cană și-și bea în liniște cafeaua 3 în 1 La Festa. Și eu, și tata știam bine că trebuie s-o lăsăm în pace să se bucure de acest moment, mai ales că făcea totul pentru noi.
Scaunul de lângă geam nu era mutat niciodată. Avea uneori și o farfurie cu ce dulciuri gătise în săptămâna aia. Oricum, momentul acela de dimineață nu era negociabil.
Cum îmi construiesc eu confortul acasă

Foto de Jakub Żerdzicki via Unsplash
Pentru mine tot spațiul meu e gândit pentru confort, dar altfel de confort. Am o lumină mai caldă, mai puține lucruri la vedere. Am cești de un singur model și am loc pentru fiecare obiect. Eu îmi organizez spațiul mai mult decât o făcea ea, mut obiecte, aleg culori, încerc să fac casa să arate mai aerisit și mai liniștit. Dar eu mă opresc mai greu.
Notificările îmi curg pe telefon, ziua începe mai devreme și nu cred că mai am pauze clare, deși de luat sigur că le iau, chit că nu le conștientizez. De aceea, pentru mine, confortul nu mai vine din rutină, ci din cum îmi proiectez spațiul astfel încât fiecare clipă, fiecare cafea nouă să fie un moment în fluxul meu zilnic de muncă. Asta pentru că spațiul meu e și birou, și bucătărie, și loc unde răspund la mesaje, și loc unde încerc să fac mai multe lucruri în același timp. Confortul pentru mine și alte femei din generația mea nu mai vine doar din cum arată spațiul, ci vine din cât de adaptabil este spațiul acela la haosul vieții de zi cu zi.
Ce a rămas la fel
Nevoia de un loc și de un moment care să fie doar al tău, fie că e un colț de masă într-o bucătărie veche sau o insulă modernă devenită home office. Confortul nu vine din cât de bine arată casa, ci din faptul că există un moment în care nu faci nimic pentru nimeni altcineva. Mama îl avea fără să-l conștientizeze, eu încă învăț să-l savurez cât beau o ceasca de 3 în 1, undeva între două mailuri.
Foto principală via MS Copilot