Skip to content
declutter regula 5 secunde pentru haine si obiecte

Metoda celor 5 secunde pentru a scăpa de obiecte inutile

Metoda celor 5 secunde pornește de la o idee foarte simplă: pentru multe dintre obiectele care ocupă loc inutil în casă, știi aproape imediat dacă le folosești sau nu. Timpul limitat de 5 secunde nu reprezintă o obligație de a arunca lucrurile în grabă, ci o modalitate de a limita ezitarea care face ca obiectele inutile să se întoarcă mereu în dulapuri și sertare. Află din articol cum funcționează metoda celor 5 secunde pentru a scăpa de obiectele inutile și cum o pui eficient în practică. 

De ce este necesar să scapi de obiectele inutile din casă

Dezordinea se formează rareori într-o singură zi. În cele mai multe locuințe, obiectele se adună puțin câte puțin: o haină pe care nu o mai porți, dar pe care o păstrezi pentru că poate va mai fi bună, două ustensile de bucătărie care fac același lucru, produse pe care nu le mai folosești, cadouri față de care simți o anumită relație emoțională sau diverse mărunțișuri pe care nu te-ai îndurat să le arunci. Separat, niciunul nu pare o problemă. Împreună, însă, pot ajunge să ocupe o parte importantă din spațiul disponibil. 

În acest fel se formează clutter-ul – o supraabundență de obiecte care contribuie la crearea unor spații de locuit dezordonate și haotice. Un studiu publicat în 2016 de Journal of Environmental Psychology a identificat o asociere negativă între acumularea excesivă de obiecte, sentimentul de „acasă” și starea subiectivă de bine. Cu alte cuvinte, atunci când lucrurile ajung să domine spațiul în care locuiești, efectele pot depăși problema strict practică a unui dulap prea plin sau a unei mese pe care nu mai ai unde să pui nimic. 

În orice caz, percepția clutter-ului este subiectivă. O cameră plină de cărți, decorațiuni și alte lucruri poate fi confortabilă pentru o persoană, în timp ce pentru alta aceeași încăpere poate produce senzația de dezordine. Importantă este, așadar, relația pe care o ai cu propriul spațiu și măsura în care lucrurile acumulate încep să-i afecteze funcționalitatea. 

Date fiind acestea, scopul decluttering-ului – sau a eliminării obiectelor inutile – este să faci diferența între lucrurile care au un rost și cele care ocupă spațiu fără să-ți mai fie de folos. 

Tocmai aici intervine metoda celor 5 secunde, exemplificată și de cei de la Good Housekeeping. În loc să construiești o întreagă pledoarie pentru fiecare obiect pe care îl găsești, trebuie să ajungi rapid la întrebarea care contează: îmi mai este sau nu util? În lumina acestei întrebări, ideea este să acorzi 5 secunde pentru a stabili dacă ai folosit recent obiectul respectiv sau dacă vei avea nevoie de el în viitorul apropiat. În acest fel vei știi dacă trebuie să scapi de el sau nu. În această decizie contează și prima emoție asociată alegerii pe care o vei face. 

Metoda celor 5 secunde pentru a scăpa de obiecte inutile

Metoda celor 5 secunde pentru a scăpa de obiectele inutile din casă începe cu alegerea unui loc aglomerat care poate fi analizat într-o singură sesiune – sertarul în care s-au adunat tot felul de mărunțișuri, un raft din baie, dulapul de pe hol sau o categorie de haine. Recomandarea de a lucra cu zone restrânse îți oferă un rezultat obținut rapid și un punct concret de plecare pentru continuarea procesului. 

Scoate apoi obiectele și ia-le pe rând. Din momentul în care ai un lucru în mână, acordă-ți aproximativ 5 secunde pentru a decide dacă merită păstrat. În intervalul acesta, încearcă să răspunzi la câteva întrebări cât mai concrete: Îl folosesc? L-am folosit recent? Știu când îl voi folosi din nou? Are un rol clar în casa mea sau îl păstrez doar pentru că este deja aici? 

Limita de timp este importantă tocmai pentru că împiedică supraanalizarea. Dacă începi să inventezi situații ipotetice în care ai putea avea nevoie cândva de un obiect pe care nu l-ai folosit de ani întregi, decizia devine inevitabil mai dificilă. 

Poți face procesul și mai simplu dacă pregătești de la început destinații clare pentru lucrurile analizate. O categorie este pentru ceea ce păstrezi, alta pentru obiectele pe care le poți dona sau vinde, iar o a treia pentru ceea ce trebuie aruncat sau reciclat. În unele variante ale metodei există și o categorie separată pentru lucrurile asupra cărora nu poți lua imediat o hotărâre. Avantajul este că obiectul nu se întoarce automat în sertarul din care l-ai scos, ci rămâne separat până când iei o decizie. 

Un alt reper util este să încerci să-ți amintești rapid când ai folosit ultima dată obiectul respectiv. Dacă răspunsul nu-ți vine în minte în cele câteva secunde pe care ți le-ai acordat, acesta poate fi un indiciu că lucrul nu mai are un rol important în viața ta de zi cu zi. Un asemenea criteriu funcționează bine pentru haine, ustensile de bucătărie, cosmetice, accesorii sau obiectele mărunte care tind să se acumuleze prin sertare și dulapuri. 

De reținut:

Regula nu trebuie însă aplicată orbește. Documentele importante, bijuteriile, fotografiile, obiectele moștenite sau lucrurile cu o valoare financiară ori sentimentală semnificativă nu sunt cele mai bune candidate pentru o hotărâre luată în 5 secunde. Acestea merită evaluate separat. Metoda este destinată în primul rând obiectelor obișnuite pentru care, de cele mai multe ori, știi deja răspunsul, dar continui să amâni decizia. 

Nici nu este necesar să dedici un weekend întreg procesului. Regula poate fi aplicată câte zece minute într-o zonă sau chiar spontan, atunci când deschizi un sertar și observi lucruri pe care nu le-ai mai folosit de mult. În felul acesta, decluttering-ul nu mai este o operațiune masivă pe care trebuie să o faci o dată sau de două ori pe an, ci poate deveni un obicei prin care împiedici obiectele inutile să se acumuleze din nou.

Ce se întâmplă dacă nu scapi de obiectele inutile din casă

Pe măsură ce păstrezi lucrurile pe care nu le mai folosești, spațiul destinat celor de care chiar ai nevoie devine tot mai mic. Un sertar nu mai poate fi deschis fără să se blocheze, hainele purtate frecvent dispar în spatele celor pe care nu le-ai mai îmbrăcat de ani întregi, iar într-un dulap de bucătărie trebuie să muți mai multe obiecte pentru a ajunge la cel pe care îl cauți. 

Aglomerarea poate face astfel ca organizarea să devină o muncă permanentă. În loc să elimini cauza problemei, ajungi să muți obiectele dintr-un sertar într-o cutie, din cutie într-un dulap și, eventual, să cumperi alte soluții de depozitare pentru lucruri de care nu aveai nevoie de la bun început. 

Efectele aglomerării de obiecte în casă pot da naștere și unor emoții negative, precum și unor niveluri mai reduse de stare de bine psihologică. Există apoi și o dificultate foarte practică a decluttering-ului: numărul mare de decizii pe care trebuie să le iei. Atunci când te uiți la o cameră întreagă și încerci să hotărăști soarta fiecărui lucru, ceea ce părea o simplă sesiune de ordine se poate transforma într-un proiect de câteva ore. Pentru fiecare obiect apar aceleași întrebări: îl mai folosesc, îl arunc, îl donez, cât am plătit pentru el, dacă o să-mi trebuiască peste câteva luni, dacă voi regreta? 

Un alt lucru important este să nu pui neapărat semnul egal între organizare și decluttering. Good Housekeeping recomandă ca eliminarea lucrurilor inutile să aibă loc înainte să începi să organizezi ceea ce rămâne sau să cumperi cutii și alte sisteme de depozitare. În caz contrar, există riscul să investești bani și energie doar pentru a depozita mai eficient lucruri de care nu ai nevoie. Obiectele aflate încă în stare bună nu trebuie, desigur, să ajungă automat la gunoi: unele pot fi donate, vândute sau oferite altor persoane.