Anastasia Haraz, o tânără din Republica Moldova, a închiriat o vilă istorică din București, pe care a transformat-o într-o adevărată casă-muzeu a plantelor. Locuința a aparținut Siminei Mezincescu, o campioană de curse automobilistice din România interbelică, aviatoare și personalitate culturală. Cu grijă pentru arhitectura originală și istoria locului, „Casa Plantelor by Floral Soul” a devenit un spațiu inedit, care găzduiește peste 1000 de plante și poate fi vizitat de oricine dorește.
Absolventă a Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova, Anastasia a iubit dintotdeauna plantele și a avut convingerea că natura e o sursă de echilibru, nu doar de decor. A locuit în Chișinău într-un apartament de 50 de metri pătrați, în care a avut peste 100 de plante, așa că în 2019 a deschis Orangeria Floral Soul în centrul orașului.
„Ideea a pornit de la observația că oamenii caută mereu verdele când au nevoie de liniște, dar ritmul orașului îi ține departe de natură. Atunci a apărut întrebarea firească: de ce să nu aducem natura în spațiile în care trăim cel mai mult”, povestește ea despre micul ei business, creat din nevoia de a face loc naturii în case, birouri și în rutina zilnică.
Odată ce afacerea din Chișinău a crescut organic, tânăra susține că i-a apărut și gândul extinderii, iar București i s-a părut un pas logic, din mai multe motive concrete – de la proximitate și comunitate mare la un mediu creativ divers și mai multe oportunități de proiecte în care designul biofilic este privit ca parte din concept. „Piața este mai dinamică, mai deschisă la colaborări și la idei noi, iar asta permite brandului să ducă mai departe ceea ce a construit la Chișinău și, în același timp, să crească.”
O casă de patrimoniu veche de peste 135 de ani, cu o poveste inedită
În octombrie 2025, cu ajutorul unui agent imobiliar, a descoperit o casă istorică de pe strada General Berthelot 73. Nu știa nimic despre povestea ei, dar mărturisește că a fost atrasă de ideea de patrimoniu, deoarece crede că genul ăsta de clădiri adună în jurul lor oameni, amintiri și sens, tocmai pentru că spun o poveste pe care orașul nu ar trebui să o piardă. Ulterior a descoperit că locuința a aparținut Siminei Mezincescu (1928-2022), o personalitate neobișnuită în istoria recentă a României.
„A trăit liber într-o perioadă în care libertatea se plătea scump. Provenea dintr-o familie de intelectuali. A fost printre primele femei din România care au concurat în motociclism, practica hipismul, motocros și curse de viteză, într-o epocă dominată complet de bărbați. Participa la competiții și demonstrații, și a fost considerată o apariție excepțională. A fost cea mai tânără femeie aviatoare din România; pilota avionul de la 16 ani. A fost arestată în 1959 de regimul comunist în celebrul lot Noica-Pillat pentru că era prietenă cu Constantin Noica și citea cărți interzise. A fost condamnată la 6 ani de închisoare și a trecut prin penitenciare precum Jilava și Văcărești. A fost grațiată în 1963, iar apoi a fost șefă de protocol și purtătoare de cuvânt a Casei Regale”, povestește Alexandra, care a închiriat casa de la nepotul Siminei, Victor Fulicea.
Vila a fost inaugurată în 1890 și antreprenoarea spune că e în plin proces de analiză a unor documente din Arhiva Națională, pentru a afla cine a construit-o. Cu toate astea, construcția, după cum adaugă, este un exemplu reușit de arhitectură rezidențială din București, de la sfârșitul secolului al 19-lea.
„Practic, este un stil eclectic Belle Époque cu bază neoclasică, inspirat din arhitectura franceză și vieneză. Balconul e realizat din fier forjat fin lucrat și și reflectă influența pariziană specifică perioadei”, continuă Haraz.
Simina a cumpărat casa în 1980 și a locuit aici până la moarte. Mai mult, locuința a avut și un rol important istoric și a găzduit Familia Regală la prima revenire în România (1990), dar a fost și un loc frecvent de întâlnire pentru oameni de cultură, artiști și intelectuali. Antreprenoarea mărturisește că a simțit că locuința a așteptat-o pe ea, deoarece nu a mai fost locuită și încălzită din 2022.
Cum era organizată locuința de epocă
Tânăra a început renovările în ianuarie 2026, iar pe 7 aprilie a deschis ușile pentru toată lumea. Casa are peste 300 de metri pătrați și urmează o tipologie specifică locuințelor urbane din perioada Belle Époque, organizată în jurul unei axe de circulație principale, marcată de scara interioară. Spațiile sunt distribuite ierarhic, de la zonele de reprezentare (salon, cameră de zi), poziționate către fațadă, care beneficiază de lumină naturală și deschidere către stradă, la cele secundare și de serviciu, retrase către partea din spate.
„În contrast, dormitoarele sunt poziționate într-o zonă mai retrasă a casei, ceea ce le-a oferit intimitate și liniște, separate de fluxurile principale de circulație și de spațiile publice ale locuinței. În ceea ce privește zona de noapte, casa dispune de două dormitoare distincte, unul orientat către fațadă, probabil destinat oaspeților sau utilizării secundare, și un al doilea dormitor, care pare a fi matrimonial, datorită prezenței unui dressing și a unei băi proprii. Este posibil ca această compartimentare să nu fie integral originală, ci să reprezinte o adaptare ulterioară a casei la cerințe moderne de locuire, în special prin introducerea funcțiunilor de tip dressing și baie proprie, care nu erau întotdeauna standard în planimetria inițială a locuințelor din acea perioadă”, zice Alexandra.
În partea din spate a casei există și o mică curte interioară, iar bucătăria este amplasată tot aici, ceea ce reflectă, menționează Haraz, organizarea funcțională tradițională, în care spațiile de serviciu sunt separate de cele de reprezentare. „Astazi, din motive tehnice, ideea de dormitor a fost păstrată în camera de oaspeți, în timp ce dormitorul matrimonial a fost reinterpretat și convertit într-o cameră de scris. În acest spațiu a fost păstrat un element esențial, care nu lipsea niciodată din dormitorul Siminei, cărțile, devenite astfel punctul central al amenajării.”
Procesul de renovare, provocări și peste 1000 de plante la interior
În procesul renovării, Alexandra a lucrat cu echipe de meșteri atât din Republica Moldova, cât și din România. A făcut totul in-house. De amenajarea în detaliu s-a ocupat prietena ei, Mihaela Nenescu, în timp ce ea a avut grijă să așeze cele peste 1000 de plante la interior, fiecare pusă în camera care i se potrivește. „Asta fac de aproape zece ani, proiecte de design interior cu plante, atât pentru clienți business, cât și rezidențial”, precizează tânăra.
Nu a intervenit deloc în planimetria casei și a menținut aproape integral organizarea spațială și logica domestică a casei. „Camerele își păstrează funcțiunile inițiale. Așa am păstrat caracterul intim al locuirii. Este un exemplu de design biofilic acum. Am adus natura în interior la propriu, prin cele 1000 de plante, dar și prin texturi care imită natura – lemnul natural – mobilierul din lemn, care a fost păstrat în proporție de 90% la sută original, așa cum a fost pe vremea Siminei. Vitrinele vechi ale dulapurilor le-am transformat în micro-sere care te duc cu gândul la vechile cabinete de curiozități botanice.”
Când au decopertat pereții, au descoperit straturi suprapuse de istorie, așa că au ales să expună diferite etape ale evoluției casei – finisaje succesive, brâuri, fragmente de ornamente, variații cromatice. „În camera de zi au fost identificate amprente decorative repetate, asemănătoare unor ștampile. Acestea sugerează utilizarea unei tehnici de decor pictural aplicat prin tipar, frecvent întâlnită în interioarele de epocă.”
Alexandra povestește și despre cum au păstrat draperiile originale ale casei, care adaugă o notă profund personală și o prezență cromatică puternică în spațiu. „Draperiile se remarcă nu doar prin culoare, ci și prin detalii: aproape toate au un sistem special de prindere din lemn, iar compoziția lor include voaluri de stofă suprapuse cu laturile preponderent drepte, uneori completate de franjuri (fringe) și tiebacks decorative. În aceeași direcție, am păstrat și covoarele existente, care completează această stratificare vizuală și tactilă, adaugă profunzime și continuitate spațiilor”.
Din colecția personală a Siminei Mezincescu au păstrat numeroase obiecte care contribuie la definirea identității spațiului: cărți, manuscrise (inclusiv poezii), o colecție de viniluri cu muzică clasică, articole vestimentare, fotografii de familie și lucrări de artă. Totul a fost completat și de câteva accente contemporane, cu mobilier din inox în dormitor, zona de studiu și în living, piese lucrate manual de prietenii echipei de la Meșterii lui Pește. Investițiile s-au ridicat la 100.000 de euro.
Un muzeu reinterpretat deschis pentru toată lumea
Alexandra își dorește ca toți cei care trec pragul casei să aibă parte de o experiență unică. Ea precizează cum oamenii vor mai găsi aici și ghivece din argilă de 5 dimensiuni, realizate de meșteri locali din Republica Moldova, dar și faptul că-și dorește ca ei să apeleze la serviciile lor complete de plant design.
„Nu vindem doar plante și ghivece; oferim servicii de amenajare cu plante pentru companii, HORECA, arhitecți și designeri. Decorăm vitrine, aducem plante și stilizăm în funcție de eveniment, amenajăm terase – atât outdoor, cât și indoor. Închiriem plante pentru diferite ocazii. Organizăm tururi ghidate gratuite la Casa Plantelor în fiecare lună. Găzduim evenimente în colaborare cu alți parteneri (lansări de carte, concerte etc), și în curând vom lansa evenimente marca Floral Soul – ateliere de plantat și cursuri de îngrijire a plantelor”, după cum susține.
Antreprenoarea le transmite celor curioși că pot veni aici să se inspire cu idei de design pentru propriile lor case.
Alte subiecte interesante
Ultimele articole
